Aberații / Comentez. / Vorbe de duh

De ce proștii sunt ploști*?

Trăim într-o lume cu curu-n sus – nu mai e nicio urmă de îndoială. Dar parcă, pe vremea mea, lucrurile nu stăteau chiar atât de… prost. Nu mai ai loc de ei, te urmăresc, te strangulează în dezacorduri, în fudulă prostie și în manele ascultate la telefonul fără fir fără hendsfri sau credit, dar cu taci și poze de jmecher pe post de uălpeipăr (nu mai poți să scrii o propoziție 100% românească, fir-ar ele să fie de englezisme!). Cum bine spuneau Paraziții, facem slalom printre cretini zi de zi. Cum am putea face abstracție de ei? Cum ies din casă, pac! îl văd în lift – cretinul de scuipă flegme unde-i vine. Ies în casa scării la parter, mă înec în fum de țigară. Copii cordiți care fumează pe șustă să nu-i vadă mă-sa pe balcon.. Cu ochii împăienjeniți, calc peste hârtiile de la provident sau servicii funerare, aruncate la repezeală prin cutiile poștale, mai apoi pe jos de proprietari de căsuțe de fier, dar lipsiți de bun simț sau ceva în genul. Ajung în fața blocului, cât pe ce să calc într-un căcat de câine; mai încolo, alt patruped își plimbă animalul pe trotuar, creatura de nu știe că, dacă îl scoți afară să facă căcâță, tre` să ai în posesie una bucată pungă plus una bucată lopețică (sau îl poți lua în mână pe post de negresă, nu să fac eu slalom printre răhăței așa cum fac printre voi, cretinilor! Deși mi-e mai greu să vă suport pe voi, sinceră să fiu.) Ajung la mașină, un alt prost m-a blocat. Sunt locuri de parcare libere în stânga, dar șoferia e mai grea ca carnea de porc, cum ar spune un clasic în viață, deci e dificil să dai cu spatele, să parchezi paralel cu mine. Niet! Lasă, domnule, că nu stau mult. Stai, uită-te, de un` o veni – o fi la pariuri, o fi la mega, o fi la mama lui scaraoțchi.. Vine într-un final și cretinul (pariorul) sau, încărcat cu sarsanale, pensionarul se urcă repede (în ritmul lui), pornește, respectiv oprește, respectiv repornește motorul și pleacă. Uff! Că rău e să fii prost, Doamne!.. Plec spre unde am treabă și, nu știu cum fac, ori atrag proștii, ori s-au înmulțit ca viermii și sunt peste tot. Urăsc viermii! Muriți, bă!

*PLÓSCĂ, ploști, s. f. 3. Vas făcut din tablă smălțuită, sticlă, material plastic etc., cu o deschizătură largă în partea de sus, folosit de bolnavii imobilizați la pat pentru nevoile fiziologice. – Din bg., sb. ploska.

Comentarii:

Loc de dat cu capul