(de)Lirice

Ego(tr)ist.

Mă-ntreabă lumea despre cine scriu
Atunci când măzgălesc foile pe blog.
Le spun că-i inspirație, căci doar eu știu
Cum mi-ai lăsat sufletul cu dor și-olog.

Ce rost mai are să povestesc de vechii noi,
De ce să redeschid în mine plăgi de vise?
Oricum, n-ar înțelege nimeni de ce-i noroi
În locu-n care doar iubirea noastră hoinărise.

Păstrez acum amintirea în grădina minții,
Culeg lauri din lupta cu somnul fantezist.
Tu ai trădat primul, ia-ți înapoi arginții,
„Noi” a murit, eu sunt un Toma ego(tr)ist.

Publicitate:

Comentarii:

Tu ce părere ai? :)