(de)Lirice

Hidrobicicletă cu pedalele în cer

Cum stau așa, privesc lumea drept în ochi.

Cu capul pe pământ și cu picioarele în vânt,

pedalez pe o hidrobicicletă cu pedalele în cer –

Nu văd nimic, doar simt să îmi iau mai mult avânt.

 

Cum stai așa? Cu mâinile în sân, mângâie-mă

stins, cu dor și regret, privește-mă drept. în suflet,

fii pilot de cursă lungă, pilota mea de iarnă –

a venit vara, mă plimb senină, n-am niciun secret regret.

 

Cum stăm așa, cu picioarele în nori de lapte,

ne deschidem pânzele, să ne sufle vântu-n ele –

ne legănăm privirile, ne legăm și sorțile de ancoră,

hidrobicicleta asta nu duce nicăieri, doar dincolo de stele.

Comentarii:

Tu ce părere ai? :)