Cărțuială / Radiografia unei zile

Pe scurt: Monica Lovinescu

La 20 aprilie 2008, Monica Lovinescu își „scria” ultima intrare în jurnal. A încetat din viață la vârsta de 85 de ani, în spitalul Charles-Richet de la Villiers-le-Bel, în apropiere de Paris.

Unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a fost o intelectuală română care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist.

A fost căsătorită cu poetul, publicistul și omul de radio Virgil Ierunca. Devine o figură marcantă a exilului românesc, prin realizarea a două emisiuni săptămânale: Actualitatea culturală românească și Teze și antiteze la Paris. Aceste emisiuni au avut o puternică influență în România, atât în mediile culturale cât și în rândurile publicului larg.

Nu era greu s-o iubești pe Monica Lovinescu. Chiar și în ultimii ani ai vieții, insuportabil de grei pentru ea, chiar și în ultimele zile, a știut să facă din ceasurile pe care le petreceai alături de ea clipe de sărbătoare. Prin caldură, atenție față de celălalt, demnitate în suferință, distincție, umor. […] Au iubit-o oamenii, fiindcă o asemenea perseverenta pedagogie severă și iubitoare nu ramîne niciodată fără răspuns, oricît am fi de sceptici și mizantropi.

(Doina Jela, scriitor și editor)

Am mai scris cândva despre Monica Lovinescu, atât în Atelier jurnalistic (Plus), dar și pe blogul meu drăguț, atunci când am amintit de o „Declarație de iubire”

Urnele cu cenușa Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca au fost duse în România și depuse la Ateneul Român, unde a avut loc o ceremonie comemorativă. Înainte de a fi transportate spre Fălticeni, urnele au fost păstrate câteva săptămâni în „Casa Lovinescu”, apartament ce adăpostise cenaclul Sburătorul al tatălui său.

monica lovinescu citat

Comentarii:

Loc de dat cu capul