Cărțuială / Recenziile Pisicii Negre

Recomandare de carte: Portretul lui Dorian Gray – Oscar Wilde

Nu am mai scris de mult o recenzie (de carte). Nu pentru că nu am mai citit, ci pentru că am avut alte… trăiri între timp. Dar nu insist pe acest aspect, intru direct în subiect:

Ce anume am reținut eu din cartea „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde

Volumul este singurul roman terminat al lui Oscar Wilde și a devenit cartea de referință a acestui autor. Și pe bună dreptate! 🙂 Deși a fost scris în doar câteva zile, în urma unui pariu făcut de Oscar Wilde cu un prieten care i-a spus că nu va reuși să scrie un roman, Portretul lui Dorian Gray rămâne o carte pe care o voi recomanda cu căldură și convingere de fiecare dată.

Am citit-o destul de repede, a mers ușor, limbaj accesibil, acțiune captivantă și, deși am găsit pe internet câteva recenzii mult prea amănunțite, eu aleg să vă spun esențialul:

Personajul principal al cărții este Dorian Gray, un tânăr frumos, cu trăsături extrem de plăcute, pe care însuși pictorul îl venerează. Opera acestuia, portretul muzei lui, suferă transformări pe parcursul cărții, în timp ce chipul lui Dorian rămâne la fel, neschimbat, neatins de trecerea vremii.

Ce am reținut eu din carte?

portretul lui dorian gray oscar wilde

Am reținut ideea că, deși nu îl putem vedea, sufletul nostru suferă transformări importante după fiecare faptă pe care o facem, fie ea bună sau rea. Exteriorul poate rămâne intact, frumos cum nu s-a mai văzut, dar ridurile ni se așază adânc pe chipul sufletului nostru.

Te-ai gândit vreodată cum ar arăta trupul sufletului tău? Dar chipul? Ar fi mai obosit, mai urât, mai schimonosit? Sau ai avut grijă de ce hrană ai lăsat să ajungă la el și l-ai îngrijit bine? Ai fi mândru/ă de ce ai vedea în oglinda moralității, eticii, a tuturor simțămintelor și gândurilor tale? Eu recunosc, am rămas cu acest gând în minte încă de când am fost martoră la primele transformări ale portretului

Nu se poate fără de citate! 😀

În plus, pe lângă cele cinci lăbuțe jucăușe pe care le acord cu toată încrederea acestei cărți (titlul este și el foarte inspirat – Portretul lui Dorian Gray se referă atât la tablou în sine, dar și la descrierea completă a personajului prin expunerea acestuia în toată goliciunea faptelor sale),

recenzii opn

las aici câteva citate pe care le consider relevante (pentru recenzie, pentru viață, pentru mine):

Totdeauna! Iată un cuvânt înspăimântător. De câte ori îl aud, mă cutremur. Le place atât de mult femeilor! Distrug orice poveste romanţioasă străduindu-se să o prelungească la infinit. De altmiteri e şi un cuvânt lipsit de înţeles.

*

Sunt sătul de femei care iubesc pe câte cineva. Femeile care urăsc pe cineva sunt mult mai interesante.

*

În ziua de azi, oamenii ştiu preţul oricărui lucru, dar nu cunosc valoarea a nimic.

fondos-girl-iphone-moon-Favim.com-3742939

Totdeauna îmi place ultima persoană care mi-a fost prezentată; dar, ce obicei, îndată după ce ajung să-i cunosc pe oameni, mă plictisesc de ei.

*

Partea cea mai rea, atunci când trăieşti o poveste romanţioasă, de orice fel ar fi, e că în urma ei rămâi cumplit de neromanţios.

*

Acesta este unul dintre marile secrete ale vieţii – să-ţi vindeci sufletul prin intermediul simţurilor şi simţurile prin intermediul sufletului.

the Sacrifice (© 2016 by Thomas Dodd)
the Sacrifice (© 2016 by Thomas Dodd)

Ador plăcerile simple. Sunt ultimul refugiu pentru firile complexe.

*

Nimeni nu e în stare să suporte pe cineva înzestrat cu aceleaşi defecte ca el însuşi.

*

Există întotdeauna ceva ridicol în sentimentele persoanelor pe care ai încetat să le mai iubeşti.

*

Îmi plac bărbaţii cu viitor şi femeile cu trecut.

future past

Mi-aş dori să iubesc. Dar se pare că am pierdut pasiunea şi am uitat dorinţa. Mă concentrez prea mult asupra mea. Propria mea personalitate mi-a devenit o povară. Vreau să scap, să plec, să uit…

Nota bene:

Comentarii:

Tu ce părere ai? :)