Am tremurat..
Am tremurat aprig în tusea mea febrilă,
mi-am vărsat plămânii-n castron de fier.
M-am săturat de chemarea ta sterilă
cum m-am săturat de mâinele de ieri.
Am tremurat adânc în frica spasmotică
de a mă întoarce iar și iar fără vreun scop.
M-am săturat și de poezia asta sclerotică
cum mi s-a luat de binele din horoscop.
Au tremurat buzele când ai venit spășit
să-ți recunoști greșeala fără de intenție.
M-am săturat de tine o noapte-n răsărit,
Tu te-ai săturat din nou să oferi atenție.
Mi-au tremurat mâinile ca niște frunze moarte
de dor, s-au dezgolit copacii în fâșii de ceață.
S-au săturat și numele întruna să îți poarte
cum lasă bocancii urme-n noroi, în dimineață.
Mi-au tremurat genunchii firii sub irisul tău,
ai pus sare pe rană, dar am rămas să te pot.
M-am săturat să ucid ce simt, exact ca un călău
ce stă imobilizat sub cuvântul unui despot.
3 comentarii
raparapandula
Nu te-ai saturat pisi, inca scrii, si scrii tampenii. O sa te saturi cand o sa fii tu cauza, nu efectu, cand o sa ratezi urmele din norroi, cand nu o sa mai rupi din tine pentru ce e afara. O sa te saturi cand nu o sa te mai plangi ca o miorlaita. O sa te saturi cand o sa fii un zeu.
Pisica Neagră
:)) ai uitat ce ți-am zis de literatură.. și asta e, îmi pare rău, dar textele motivaționale sunt în altă parte.
raparapandula
Am facut o gramada de tampenii aseara. Uitasem ca am scris aici. Poti sa stergi mizeria asta.
Tin minte ce-ai zis, dar orice gand are un sambure undeva dedesubt, nu poti sa-ncapsulezi cum pretinzi tu. Sau ti-am zis deja asta?