Bucăți din țara mea frumoasă: Vâlcele – Râmnicu Vâlcea
Uite că aproape vine 1 iunie și eu nu am apucat să public articolașul acesta drăguț despre vacanța de 1 mai. Să mai zic că am avut chestii de făcut, că am editat un vlog de 26 de minute, că am editat sute de poze din excursia asta, dar și de la Gala Spring SuperBlog? Am zis, dar nu mai zic.
3 zile de drumeții cu Arhiva de Geografie
Multe cuvinte nu voi folosi în acest post, ar fi de prisos. Am imagini extrem de sugestive despre ce s-a întâmplat acolo. Am plecat sâmbătă dimineața (am cam întârziat, dar nu e ca și cum ar fi un lucru nou..), am oprit puțin la gara din Curtea de Argeș. După ce ne-am întors de pe viaductul Topolog, am așezat cortul (prima mea experiență de genul), am mâncat, am dormit, apoi am mers în restaurant, acolo unde am asistat la câteva discuții despre tehnici de fotografie, noțiuni de meteorologie, dar și prezentarea Asociației Ecologice Arcul Carpatin.
A doua zi, 30 aprilie, a început destul de haios. M-am trezit pe melodia asta:
..și toată ziua am avut ce cânta în autocar și peste tot. :))
Plecați pe la 8 și jumătate (dimineața) din camping, ne-am reîntors seara, după 6. Nu credeam că rezist unui asemenea efort (ținând cont de natura activităților mele de zi cu zi, unde sedentarismul este șăf), dar nu numai că m-am descurcat de minune, chiar mi-a plăcut maxim! 😀 Seara s-a încheiat cu o ploaia măruntă, cu un mega-fain foc de tabără și cu o răgușeală de zile mari.
Cea de-a treia zi a început cu strângerea cortului (cu bătăi de cap, așadar), cu sentimentul că ar trebui să mai revin.
După ce am trecut pe la Mănăstirea Curtea de Argeș (unde, btw, s-ar putea să plătești taxă de vizitare magazin cu obiecte bisericești), am trecut pe la Barajul Vidraru, urcând spre cabana Cumpăna, unde am admirat unele dintre cele mai frumoase peisaje văzute de mine ever. Să nu mai vorbesc despre drumul în sine, care este de-a dreptul tăietor de respirație, „ca un inginer de sunet” (by Omu Gnom).
Pentru mai multe poze, click aici! (Nu-mi mai merge funcția de embed post, habar nu am de ce).
Un nou episod Negru Vlogă e aici!
Am filmat două zile din trei. Nu mi-a ajuns bateria (nici la camere, dar nici ale mele, personale). M-a ajuns oboseala, dar asta nu înseamnă că nu ne-am simțit bine în spatele autocarului, unde ne-am adunat să vedem „ce încape într-o valiză”. 😀 Am râs, am povestit, ne-am întors acasă..
Așa a rezultat cel mai lung vlog de până acum: 26 de minute. Merită fiecare secvență în parte. Am tăiat mult, nu mai aveam ce să scurtez. 😀 Vizionare plăcută! O să revin și cu episodul 18, cel de la mare! Sigur va fi mai scurt, totuși! :))
6 comentarii
TSBogdan
1. Nu știu de Gnom, dar versul cu inginerii de sunet sigur l-a avut Doc în 2011 pe piesa „Titani” (Haarp Cord)
2. Dacă nu ai blogul self-hosted nu prea cred că poți să inserezi albume de pe Facebook în postări.
🙂
Pisica Neagră
1. da, ai dreptate. am rămas setată pe Gnom de aseară. :))) (piesa e, totuși, „Titanii”, ca să fim exacți până la capăt.) 😀
2. am mai făcut același lucru în trecut, fără probleme. azi nu mi-a mai apărut opțiunea în dreptul albumului pe Facebook. ata ete! :))
Dorina Danila
Ți-a plăcut experiența cu cortul, nu? Mie îmi place de vreo 30 de ani :).
Pisica Neagră
Daa! A fost foarte fain. Puțin cam frig pentru mine, dar mi-am zis că o să tot repet experiența asta. Este ceva aparte să te trezești fix în sunetul naturii, să ieși cu picioarele direct pe pământ.. 🙂
Dorina Danila
Noi mergem in iulie sau august si e super :).
Pisica Neagră
Cred că anul ăsta voi încerca și marea cu cortul. 😀 Prin august, așa.