(de)Lirice

Versuri proprii, rânduri de gânduri. Rime întortocheate, pardon, împerecheate, ritm ditirambic, parol, iambic. Și câte și mai câte!

  • (de)Lirice,  Vlog

    VIDEO. Uite că am înregistrat și versurile mele pentru #PoeziaSăptămânii

    Atunci când am înregistrat, în decembrie 2019, seria „Poezia de la 21”, am postat și versurile mele și am primit feedback pozitiv. Acum, că am reluat „Poezia săptămânii”, m-am gândit ca, pe lângă poeziile altor autori, să mă înregistrez când îmi recit propriile cuvinte. M-am lăsat purtată de simțirea din momentul scrierii lor, am încercat să transmit. Și sper că vor ajunge până dincolo de ecrane. ^_^ VIDEO. Georgiana Mihăilă – fugi fugi de tine de ei de toți de sine mai ales de bine mai puțin strigă de-ți vine să strigi plângi de-ți vine să iubești plângi preventiv că tot acolo ajungi uită-te în altă parte fugi de fericirea…

  • Fabrica de poezie,  Poezia săptămânii

    George Almosnino pe fabricadepoezie.ro | #PoeziaSăptămânii

    În urmă cu o lună, pe 15 iunie, am lansat site-ul fabricadepoezie.ro. De atunci, am tot adunat acolo tot felul de creații, sentimente, emoții. Și suntem din ce în ce mai mulți. Ceea ce mă bucură nespus. Mai ales că trăim niște vremuri în care lumea numai de poezie nu ar mai avea timp… Cred că tocmai acum avem nevoie să fim atenți cu interiorul nostru, cu mințile noastre îngrădite și îngrămădite. Că, dincolo de spălat pe mâini, nu trebuie să ne lăsăm spălați și pe creier. Aveți grijă, așadar, de unde vă luați informațiile. În fine, să trecem la ideea anunțată încă din titlu. Știți rubrica mea – Poezia…

  • (de)Lirice

    Suntem niște idioți #PoeziaSăptămânii

    Suntem roți –ne învârtim tot mereuîn jurul axului propriu,împinși de o forță nevăzută,necrezută… Suntem roboți – acționăm după program,obsedați de ecrane,de butoane. Suntem netoți – indiferent de cât și ce avem,vrem mereu altcevadin ce nu putem avea. Suntem hoți –ne furăm singuri căciulaplângând în suflet,zâmbind cu gura. Suntem idioți –în concluzie.

  • (de)Lirice

    Dor… de Ziua Internațională a Dorului

    Dor… Acest cuvânt intraductibilExistă numai în românăȘi cuprinde o lume-n mânăScris în sânge ilizibil Dor… durerile din lipsăȘi imposibilul neantTrei litere… gol și dorSuflet, iubire, alean Copilărie, acasă, dor…Aluatul din care m-am dospitSuflare de viață și amorZâmbet, ființe, poezit…

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    Așa sună prima ieșire de după 15 mai #PoeziaSăptămânii

    Mi-e teamă să mă privesc să nu-mi strivesc irișii Și mi-e mai teamă să-mi vorbesc de frică să nu mă aud și să m-ating și să îngheț Am pierderi de memorie pe termen scurt dar am niște rețineri și tresar ca atunci când încerci apa din cadă cu vârful piciorului marea cu degetul și cu sarea mi-am tatuat sinele cu un trandafir cu miros puternic de oțet și lăcrămioare Oglindiri cu semne de întrebare – cicatrici de nebună purtare Oare de ce la la la în capul meu? Galben. Șterg. Verde. Apăs. Albastruvioletroșu. Apus. Iar la la las scrisul ca refren (să se repete, șoptesc) la la las scrisul… Așa…

  • Fabrica de poezie

    Fabrica de Poezie s-a mutat (cu totul) în online!

    Nu prea v-am povestit pe aici despre proiectul meu drag Fabrica de Poezie. Dar, dacă suntem prieteni pe Facebook sau mă urmăriți pe Instagram, cu siguranță ați auzit de el. Fabrica de Poezie Vol. 16, al doilea eveniment pe care îl organizăm online! Sub umbrela Fabrica de Poezie ne adunăm noi, iubitorii de versuri, pentru a recita. Sau „a poezi”, cum îmi place mie să spun. Proiectul a luat naștere anul trecut, într-o seară de ianuarie, atunci când am rostit această sintagmă. Inspirată fiind de Ziua Culturii Naționale și de locul unde se vor desfășura întâlnirile noastre lunare, am setat: 15 ianuarie 2019 – Fabrica de Poezie Vol. I. De atunci…

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    Acvariul lui Dumnezeu #PoeziaSăptămânii

    Stau la aer Ce faci? Uite, stau În balconul dreptunghiular Undeva la hotarul rotund Al izolării   Vizavi Într-un alt hotar cu unghiuri drepte Într-un alt balcon Dintr-o altă lume Se odihnește un acvariu   Gol   Mă uit la meci, dar Ziceam că acea cutie de sticlă E goală Cu dungi de praf În locul unde, odată, Era orizontul unor pești   Și mă întreb   Ce s-a întâmplat De ce acum acvariul Nu mai găzduiește nimic În afară de aer   Unde-or fi acei pești Care-și plimbau alene Cozile colorate Sub privirile curioase Ale unui om Oarecare   Oare care om?   Poate s-au mutat în casă nouă,…

  • (de)Lirice

    Ce este aceasta, stimată doamnă? #PoeziaSăptămânii

    Și se făcea că mă țin de mână cu un alt fus orar pe alte meridiane Program fără program și piele îmbibată în vitamina D părul cu volum și sare îmi mângâia spatele și poezia… …îmi răspundea din larg precum o sirenă cu ecou nino, ninooo, inoo, nooo ha, ha, ce neinspirată dar nu e ca și cum nu v-am recunoscut că-s doar o mediocră și cum să fiu originală când toată lumea scrie în ziua de azi deși grecii le-au cam scris pe toate încă de la început o să mă învelesc în papirusuri să înceapă să plouă peste noi să mi se imprime scrisul pe piele până-mi ajunge…

  • (de)Lirice

    fugi

    fugi de tine de ei de toți de sine mai ales de bine mai puțin strigă de-ți vine să strigi plângi de-ți vine să iubești plângi preventiv că tot acolo ajungi uită-te în altă parte fugi de fericirea de moment de lasă că merge și așa de vreau cafeaua sub privirea ta fugi fugi până nu te mai țin picioarele scaunului pe care-ți atârni hainele de zâmbet sub care îți acoperi doar un suflet gol nu te uita în urmă acolo nu e nimic nou sub soare ai trecut pe drumul ăla caută altă intersecție unde nu trece decât o pisică neagră din când în gând alege cărămizi din ce…

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    Am mototolite-n mine zeci de poezii

    Am mototolite-n mine zeci de poezii Le scriu cu gândul doar ca să le strâng în pumnul autocenzurii sinelui Și să le-arunc (în)apoi în sertarul memoriilor uitate   Mi se zbate o mână-n mine Şi-mi astupă gura ori de câte ori Vreau să-mi strig ceva în poezie Şi mai simt o mână Ce-mi sugrumă plămânii La fiecare inspiraţie   Nu văd niciun vers prea demn de lumina zilei   Zece degete cară o lopată Cu care mă lovesc În fiecare interior În fiecare dimineaţă Când sună ceasul Şi cu care sap câte o groapă Pentru fiecare vis ce atinge finalul înainte să se nască   Cresc în mine Un cimitir…

  • (de)Lirice

    Tăiați de la rădăcină

    Mi-am tocit unghiile în sinele ăsta pietros ca un orgoliu păgân Încercând să sap în mine, să dau de lumină Mi-au secat fântânile glandelor lacrimale și mi-au tras în jos colțurile gurii Mi-am mutat inima în partea dreaptă a creierului Să o împing spre creativitate Că m-am plictisit de aceleași stări din astea – Astenie Există oare și ceva pentru aduceri-aminte? Sau a… mine? Că uit prea des ce îmi promit că da sau că ba… nu mai fac Trebuia să devină mai ușor, mi-am spus Trebuie să fiu așa și pe dincolo, mi-au spus Dar tot ce știu sigur e că Atunci când îți tunzi doar vârfurile Nu îți…

  • (de)Lirice

    Relaţii toxice #poeziasăptămânii #delirice

    Verdele hipnotic se stinge încet În otrava galbenă a începutului De toamnă. Frunzele se agaţă de crengile copacilor Ca într-o despărţire în care Doar unul iubeşte, iar celălalt Nu vrea decât să scape, deşi Rămâne în acelaşi loc, Împânzit de rădăcini. Din relaţia asta, unii ajung Cu nervurile la pământ, Călcaţi în picioare. Ceilalţi, goi puşcă. Expuşi în bătaia (de joc) A vântului. Toamna nu iartă pe nimeni Şi nu-i aşa că vine parcă prea devreme tot mereu? Prea devreme pentru des-amăgiri de-o vară, Dar prea târziu pentru a ne mai putea salva. Trecerea timpului sapă urme parcă Doar pe chipul celorlalţi, Niciodată pe al nostru. De parcă zeul ăla,…