Ochi de pisică neagră

Tot ce-mi văd ochii și vreau să aflați și voi.

  • Bucăți din țara mea frumoasă,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Ochi de pisică neagră,  Radiografia unei zile

    Bucăți din țara mea frumoasă. Cetatea Poenari, cetatea lui Vlad Țepeș.

    Da, simt nevoia să povestesc despre frumusețe și libertate. Astăzi, mai ales. Este sâmbătă și vreau să-mi fac timp pentru mine.. Am început să mă uit prin pozele de weekendul trecut și mi-am amintit că nu am scris o vorbuliță despre escapada asta și nici nu v-am arătat bucăți din țara mea frumoasă, așa cum am văzut-o eu. Cetatea Poenari sau cetatea lui Vlad Țepeș La o simplă căutare pe gugăl am găsit câteva informații super interesante. De exemplu, Cetatea Poenari se află la aproximativ 400 de metri față de nivelul văii și are o formă alungită. E alcătuită din cinci turnuri – patru rotunde și unul prismatic. Deși făceam pozele…

  • Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Jurnalism,  Ochi de pisică neagră

    Pe drumuri de munte – Bucăți din țara mea frumoasă.

    Nu mai este o noutate (cred) pentru nimeni faptul că muntele îmi este foarte aproape de suflet. Atunci când am de ales o destinație de vacanță, gândul îmi cutreieră deja pe creste aspre de munți, spre goliciunea lor imensă și ascuțită. Si nu vreau sa fiu bogat, vreau doar sa-mi vad familia si prietenii sanatosi bucurandu-se de viata. Vreau sa trag in piept smecher aer proaspat de munte si un fum din cel mai bun verde de pe piata.. …cum ar spune poetul Cedry2k. 🙂 Verdele mă încarcă infinit și îmi dă o poftă de viață cum numai în filme vezi. :)) Muntele îmi este prietenul bun de departe, care…

  • Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Ochi de pisică neagră

    World Cat Day, ziua pisicilor de pretutindeni.

    Știați că în fiecare an, din 2002 încoace, pisicile au o zi închinată lor? Ziua de 8 august poartă numele de Ziua Internațională (sau Mondială) a Pisicii, alături de alte 364 de zile din an. :)) Fetele mele mi-au dovedit că sunt conștiente de statutul lor de ființe venerate din vremuri străvechi și se poartă ca atare. Dar cum să nu iubești sufletele astea? <3 Toți cei ce mă cunosc știu că sunt genul acela de crazy cat lady, dar nu am ales să fiu așa, știu că așa m-am născut: cu o dragoste maaare și sinceră pentru animale. Odată cu această iubire infinită pentru orice vietate, vin multe bucurii. Dar…

  • București cu blocuri gri,  Ochi de pisică neagră,  Particip, nu asist!,  Playlistul lunii

    Zilele prieteniei din Piața Constituției.

    Și uite că ceea ce am scris în articolul de ieri, ăla cu playlistul lunii, se leagă perfect de Zilele prieteniei. Una dintre ele, că mai e una azi și gata. Asta fuse. 😀 Aseară au urcat pe scenă C.T.C., adică Deliric, DOC, Vlad Dobrescu. Și dacă tot am ajuns până acolo și m-am întâlnit cu o mai veche cunoștință 🙂 , am rămas și la Șuie Paparude (pe care voiam să-i văd, dar nu la fel de mult) 😀 și la Vița de Vie. Nu sunt prea multe de spus. Să vă zic că mi-a plăcut? Se subînțelege. Altfel nu mai stăteam de la 7 și ceva până pe…

  • Ochi de pisică neagră,  Radiografia unei zile

    Bucăți din țara mea frumoasă – Curtea de Argeș și Baraj Vidraru

    Atunci când ne-am hotărât că nu vom sta numai în Târgoviște și împrejurimi, ne-am gândit că ar fi frumos să ajungem la Curtea de Argeș. La ieșirea din oraș, după ce am ajuns în plin câmp, am văzut un loc amenajat pentru camping, grătare în aer liber și multă verdeață. Băncuțe și mese din lemn acoperite, la margine de pădure. Perfect! Am oprit, am mâncat, am hrănit și cățelușa de avea căței, blândă tare și foaaarte frumoasă. Drumul până la Curtea de Argeș l-am făcut cum se scarpină olteanul – pe ocolite, prin zone sălbatice, vegetație crudă și mulți fluturi. 🙂 Uite, am ajuns și la mănăstire.

  • Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Jurnalism,  Ochi de pisică neagră,  Radiografia unei zile

    Bucăți din țara mea frumoasă – Târgoviște.

    Faptul că România este o țară extrem de frumoasă nu mai este nicio noutate pentru nimeni, nici măcar pentru străini. Sau mai ales pentru ei. Păcat că-i locuită se aude din spate. Așa este! Dar nu despre asta vorbesc azi. Depinde de tine ce vrei să vezi, depinde cu ce persoane alegi să îți petreci timpul. În funcție de aceste aspecte, poți avea o impresie bună despre țara noastră sau dimpotrivă. Așa că aveți grijă cine vă aburește ochelarii. De cal. 🙂 Sâmbătă, 27 iunie, am plecat împreună cu Sorina și Vio spre Târgoviște. Dis-de-dimineață, țuști! din pat, m-am îmbrăcat lejereanu’ de vară/toamnă și m-am pornit… Cu gândul că în ziua respectivă…

  • Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Ochi de pisică neagră,  Particip, nu asist!

    Jurnal de Craiova – partea a doua. Și mai sunt.

    La Craiova am fost luna trecută, de ziua Europei. Vă spuneam aici despre cum am pierdut trenul și cum am reușit, totuși, să ajung la timp. A doua zi a început liniștit… Cu un mic dejun la restaurantul hotelului, cu o cafea sorbită în tihnă alături de Raluca și Răzvan. Spre surprinderea mea, nu am mai întârziat nici la masă, nici la strâns bagajul. Deși am simțit încă de când m-am dat jos din pat că ceva nu-i în regulă cu picioarele mele, am zis că lasă, c-o trece. Tălpile mele erau ca niște pernuțe de pisică (neagră, ce crezi?). Moooi. Și umflate. – Așa, Georgiano, ia de te plimbă…

  • București cu blocuri gri,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Jurnalism,  Ochi de pisică neagră,  Particip, nu asist!,  Radiografia unei zile

    Ziua prin București și Noaptea Muzeelor.

    Știu că am sărit o filă din jurnalul meu, o am în cap, dar deocamdată nu i-am dat nicio formă. Trebuie să decupez fotografiile și să le atașez cu agrafă de birou. Să îmi iau cariocile și să desenez printre amintiri. Stop Pagina Mea Georgiana, remember? 🙂 #oracol Acestea fiind spuse, trec la partea propriu-zisă a articolului: ziua, prin Bucureștii vechi, Noaptea Muzeelor pe Calea Victoriei. 🙂 Ne-am întâlnit la Castelul Țepeș. L-am căutat ceva timp, dar era acolo, mă aștepta frumușel pe dreapta, cum urci dealul. :)) Am văzut că era prea multă lume și, evitând astfel de locuri, am zis să facem câteva fotografii…

  • Cărțuială,  Ochi de pisică neagră

    De sezon.

    Copacii albi, copacii negri Stau goi in parcul solitar Decor de doliu funerar … Copacii albi, copacii negri. In parc regretele plang iar … Cu pene albe, pene negre O pasare cu glas amar Strabate parcul secular … Cu pene albe, pene negre … In parc fantomele apar … Si frunze albe, frunze negre; Copacii albi, copacii negri; Si pene albe, pene negre, Decor de doliu funerar … In parc ninsoarea cade rar … Decor – George Bacovia 

  • București cu blocuri gri,  Ochi de pisică neagră,  Radiografia unei zile

    Sfârșit de început de toamnă.

    Iarna este fată mare. S-a grăbit la măritat până intrăm în postul Crăciunului. O zi – înnorat, o zi – ploaie, o zi – înnorat și gata. Asta fuse toamna noastră! Deși, dacă stau să mă gândesc mai bine, toamna a venit odată cu vara cea ploioasă și sfioasă. Ieri a nins! Dacă nu ați avut și voi fereastră să vedeți, măcar ați avut facebook! Tot e ceva! Astăzi sunt și eu meteorologul de serviciu și spun că bate crivățul de te dă pe spate cu fața spre sud, lapovița se transformă în ninsoare ce cade feeric peste Bucureștii mei. Nu e totul alb, nu e iadul sau satana de gheață,…