declarație (fiscală) de dragoste | #poeziasăptămânii • opisicaneagra.ro

mă oblig să-mi completez
câmpurile goale
fără floricele
sau alte izvoare
de inspirație
doar cu nume – al meu
și-un pronume – tu – al tău, firește

pasul următor:
declar pe propria-mi
răspundere că această
declarație
este autentică, dar
nu am dosar-tren cu șină
ce mă faaac? ce mă fac, oare?
domiciliul din buletin nu
e același cu adresa ta
poștală și pare
fals în declarații
dar pe bune că-mi dau
datele reale
și ora exactă
exact ca la radio
pe vremuri –
ce ușor era când
eram copil

acum, plătești pentru tot
ce zici, ce faci
am înțeles că așa-i în viață
cu karma nu te joci
că nu-s regulile tale
de la mumă-ta de-acasă
ai auzit?
cu karma nu te joci
vede tot ce miști, te
privește peste ochelari
de la ghișeul
faptelor tocmai bune…
de pedeapsă.

impozit pe venit?
ia să iau și eu
impozit pe plecat…
cu capu’

impozit pe iubit?
păi, și eu cu ce mai rămân?
30% acolo, 50% dincolo,
mai ciupești ceva, vreun 5%
și din bătăi de inimă între
două sărutări
10% lași și tu o șpagă
4% din amintiri împarți
cu statul (statul pe facebook)
1% se pierde la numărătoarea
anilor dintre.
e marja de eroare.

măcar inspirația lasă-mi-o
întreagă, lasă-mi-o
miiiieeeeee! 100%
mie-n sută
ANAF-ul meu!