(de)Lirice

Hidrobicicletă cu pedalele în cer

Cum stau așa, privesc lumea drept în ochi.

Cu capul pe pământ și cu picioarele în vânt,

pedalez pe o hidrobicicletă cu pedalele în cer –

Nu văd nimic, doar simt să îmi iau mai mult avânt.

 

Cum stai așa? Cu mâinile în sân, mângâie-mă

stins, cu dor și regret, privește-mă drept. în suflet,

fii pilot de cursă lungă, pilota mea de iarnă –

a venit vara, mă plimb senină, n-am niciun secret regret.

 

Cum stăm așa, cu picioarele în nori de lapte,

ne deschidem pânzele, să ne sufle vântu-n ele –

ne legănăm privirile, ne legăm și sorțile de ancoră,

hidrobicicleta asta nu duce nicăieri, doar dincolo de stele.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: