• Comentez.

    alt titlu mai bun nu am.

    am de dus la bun sfârșit #mareameaprovocare, așa că, here I am, scriu un articol și pentru ziua de azi. articol sau ce-o ieși din rândurile astea.. puteam să vorbesc despre un serial (am apucat deja să scriu câteva fraze). sau aș fi putut (tran)scrie o poezie a săptămânii. dar am simțit altcumva, altceva. aș vrea să scriu despre.. nimic. azi și mâine, două zile de referendum, care vor dura, de fapt, vreo enșpe zile, cu tot cu vorbăria de dinainte plus aia de după. contraziceri, ură, arătat cu degetul unii către ceilalți din tabăra adversă și tot așa. nu zic că nu e important. spun doar că nu-mi pasă.…

  • Cărțuială,  Filosofie pe genunchi

    Dacă luciditatea și pesimismul ar fi luat vreodată o formă de om, acestea s-ar fi întrupat în Emil Cioran.

    Deși l-am citit pe Emil Cioran încă din vremea liceului, nu am reușit niciodată să leg două idei în scris despre el. Asta pentru că nu mi-am propus. Am avut numeroase discuții despre activitatea sau viața acestuia, iar astăzi, fix de ziua lui de naștere, îmi doresc să las aici câteva impresii despre ce a însemnat Cioran pentru mine și nu numai. Emil Cioran, român născut în Rășinari (Sibiu), plecat în Paris pentru totdeauna Pe 8 aprilie 1911, în comuna Rășinari (la 15 km de Sibiu), se năștea Emil (Mihai) Cioran, cel ce avea să devină un mare filosof român, o reprezentare a „pesimismului efervescent”… Din tată protopop ortodox și…

  • Wishlist

    …sau lista de dorințe, mai pe românește. My wishlist, adicătelea cam ce îmi propun eu să realizez pe termen scurt, dar și ce rezoluții am pentru viitorul an. Exceptând-o pe cea de 1366 x 768 pixeli de pe laptop (altă glumă mai clișeistică nu găseam și io?). Dacă se întâmplă să bifez ceva, voi veni cu poze, dovezi doveditoare. :)) Long story short, iată primul fragment: 1. Să vizitez toate mănăstirile din Moldova, într-un tur de forță. 2. O poză cu Turnul Eiffel. Cu mine în cadru. Fără fotoșop. :)) 3. O placă de întins părul cu ioni. Fără gheorghi. Remington, bună, i love it! 😀 4. Un job real…

  • Despre mine

    Dacă ar trebui să mă descriu într-un singur cuvânt, acela ar fi (a) scrie, un verb pe care îl consider de acțiune, dar și de meditare, de creare, de introspecție. Scrisul este un act de generozitate, dar și de zbucium. Împărtășești cu ceilalți ceea ce tu nu mai poți ține încătușat între pereții minții. Mi-a plăcut să scriu de când mă știu. Scriu de când nu știam să scriu – dovadă stă cartea de muncă a tatălui meu, unde încercam să copiez literele. Am reușit, doar că mi-au ieșit scrise în oglindă. 😀 Prin clasa a doua, am scris primele versuri, iar compunerile din școala generală îmi confirmau talentul literar în fața profesorilor. La…