Rohnson cel Frumos. Sau povestea mea făcută praf. • opisicaneagra.ro

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi SuperBlog, nu s-ar povesti, un prea vrednic prinț viteaz. Nu-i greu de ghicit că, desigur, era frumos. Povestea lui începe din vremuri uitate, peste care s-au așezat rânduri de praf. Dar aceasta merită spusă și aici, și oriunde, până și la căruța cu mere.

Trecând ani și ani, iată-l pe Rohnson cel Frumos! A devenit un adevărat cavaler, chipeș din cale afară, păstrându-și trăsăturile din copilărie: șuvițe negre, drepte, îi încadrau chipul luminat de albastrul ochilor.

Visul lui a fost dintotdeauna să ajute lumea aflată la ananghie. Nu știa cum va face asta, dar visa tot timpul la o lume mai bună, mai curată. Din toate punctele de vedere. Dar până să ajungă la esența lucrurilor, Rohnson prefera să le șteargă de praf. Să le scoată la lumină, să evidențieze frumosul din ele, să aprindă culorile stinse sub norii de pulbere.

În primăvara aceea, la numai 14,4 ani, Rohnson cel Frumos și-a luat lumea în cap și a plecat să-și îndeplinească unul dintre cele mai mari visuri: acela de a deveni aspirator.. Ăăăă.. ăsta. Aviator.

Pe drum a întâmpinat greutăți fel de fel: a călătorit înghesuit într-o cutie de carton, a suferit din cauza invidiei celorlalți prinți mai puțin înzestrați decât el, a petrecut nopți pe întuneric pierzându-se printre străini… Ce mai, viața lui nu era chiar cea la care visase atunci când a pornit în căutarea curățeniei sufletești.

Mergând agale, ușor posomorât, prințului nostru i-a atras atenția un panou fermecat, luminat, scris cu litere vii: Magazinul MarketOnline.ro.

Când intră, Rohnson rămase cu gura căscată: o văzu pe Cenușăreasca gătind împreună cu cei șapte pitici, lupul îi certa pe cei trei purceluși să nu mai facă mizerie prin magazin, Scufița, Roșie de furie, o privea cu ciudă pe Albă ca Zăpada în timp ce mușca din măr și zise printre dinți: Să-ți stea în gât! Ceva mai optimiști, piticii l-au întâmpinat pe prinț și l-au condus direct la raionul cu aspiratoare profesionale, spunându-i că au știut din prima pentru ce a venit.

Acolo, un moș îmbrăcat într-un halat albastru cu steluțe aurii îl invită să se așeze pe raft.

– Fă-te comod, îi zise vrăjitorul.

– Vai, dar îți mulțumesc, bunule moșneag! Sunt uimit de toate acestea pe care le văd! Am intrat cu adevărat pe un tărâm magic.

– Da, ești într-adevăr un norocos. Aici ajung numai cei aleși. Spune-mi, te rog, care este dorința ta cea mai aprigă? Prima care-ți vine în minte…

– Păi… Moșule, drept să-ți spun, mi-aș dori… De fapt, știu că vei spune despre mine că sunt un visător, dar eu… Eu mi-aș dori să trăiesc într-o lume mai bună, mai curată.

– Ooo, dragul moșului! Dar acest vis este aproape imposibil. Cum crezi tu că ai putea să transformi lumea asta, făcută din țărână și praf, într-un loc pur ca lacrima?

– Nu știu, zise Rohnson și-și plecă fruntea dezamăgit. Credeam că mă poți ajuta.

– Pot, îi răspunse magul. Doar că am nevoie de o anume poțiune magică. O am, trebuie doar s-o scot din seif. Numai că vreau să fiu sigur că îți dorești acest lucru. Rezultatul te poate uimi și pe tine.

– Da! Da! Vreau! Nici nu stau pe gânduri.

Magul merse într-o cameră alăturată, iar când se întoarse, îi întinse prințului o eprubetă pe care scria Rohnson Aquatech R144.

– A, ia te uită! Dar licoarea poartă numele meu! zise prințul și bău pe nerăsuflate lichidul albastru.

– După cum îți spuneam, aici ajung numai cei aleși. De aceea, acest elixir nu poate fi dat altcuiva, având efect doar asupra ta.

A doua zi, Rohnson cel Frumos se trezi puțin amețit, cu o ușoară durere de cap(ac). Când vru să-și ducă mâna la frunte, observă că în locul degetelor albe și lungi, acum avea un braț de gumă care se termina într-un set de perii de curățare (perie pentru aspirare umedă, perie pentru aspirare uscată, perie în formă de T, perie rotundă, dispozitiv colțuri). Nu s-a speriat. Când s-a privit în geamul magazinului devenit oglindă, a observat că acum, dintr-o singură mișcare de braț, când (se) pornește, poate reține, cu ajutorul filtrului HEPA, 99.99% din particulele mai mari de 0.3 microni. Și asta datorită filtrării prin apă, metodă prin care praful este colectat direct în apă, prevenind astfel împrăștierea acestuia în aer. Atunci a înțeles că menirea lui era să scape oamenii de reacțiile alergice. Devenise… aspirator.

De atunci, prințul nostru lucrează cu drag 7 zile din 7, pentru povestea oricărei gospodine (pe a mea a făcut-o praf!), iar pentru efortul lui neîntrerupt, obține în fiecare zi a săptămânii o stea de aur într-ale curățeniei…

Ș-am încălecat pe-o stea

Și v-am spus povestea-așa.