Sfârșit de început de toamnă. • opisicaneagra.ro

Iarna este fată mare. S-a grăbit la măritat până intrăm în postul Crăciunului. O zi – înnorat, o zi – ploaie, o zi – înnorat și gata. Asta fuse toamna noastră! Deși, dacă stau să mă gândesc mai bine, toamna a venit odată cu vara cea ploioasă și sfioasă. Ieri a nins! Dacă nu ați avut și voi fereastră să vedeți, măcar ați avut facebook! Tot e ceva! Astăzi sunt și eu meteorologul de serviciu și spun că bate crivățul de te dă pe spate cu fața spre sud, lapovița se transformă în ninsoare ce cade feeric peste Bucureștii mei. Nu e totul alb, nu e iadul sau satana de gheață, nu m-am speriat, dar nici nu am ieșit din casă. 😀

Cea mai tare imagine mi se pare asta în care pomii îngălbeniți de toamnă sunt acoperiți de zăpadă. Parcă cele două anotimpuri se contrazic, se tăvălesc printre frunze și țipă una la alta prin rafale de vânt ce mi se sparg în geam în sunete înfrigurate. Nu e poezie, cel puțin nu a mea, e poezia naturii debusolate – poate are aceeași dilemă: ea cu cine votează, că acuși vin alegerile și ea nu a schimbat cauciucurile autocarelor de tranzit. Mă rog..

Acum vreo două zile aveam în minte să scriu despre ploaie, toamnă, despre cum e ea îmbujorată și cum devine din ce în ce mai palidă odată cu înaintarea în.. vârstă. Și asta am să fac!

Am fost la vreo trei castinguri (sunt în căutare de job, încă!) și, dacă miercuri am murit de cald, joi m-a plouat cu sârg. În cap și pe UGG-uri. Pentru că nu am găsit loc de parcare decât la cel puțin o stradă distanță de locul cu pricina. Dar cred că a meritat! Măcar pentru astea câteva poze.

Eu aș fi scris publicist, acum că știu care a fost treaba cu el. Am reținut o frază de la un curs cu dl Nae Georgescu: „Ar trebui să ieșim din Călinescu, dar cu Călinescu cu tot”..

Dacă tot am trecut pe strada Toamnei, am simțit că am nevoie de o boare de vară. Și iacătă-mă pe așa numita strada Verii.. Posomorâte, veștejite, dar plină de aduceri aminte despre vara mea siciliană, despre care nici până acum nu am scris. 🙁

Dar măcar am zâmbetul pe buze. Cu Foișorul de Foc în spate. Chiar și cu capul ud leoarcă și machiajul ce rezistă.. rezistă.. rezistă..