și parcă prea mi-e dor de acasă..
și parcă mi-e prea dor de acasă
și prea departe mi se pare
ziua aceea-n care
păși-voi zâmbind în a mea casă.
mi-e dor să fiu copil în curte,
să rup o roșie și-un colț de pâine,
mi-e dor de vacanțele prea scurte,
când n-aveam grija zilei de mâine.
și mi-e mai dor de mama mea,
să stau cu capu-n poala ei,
tata să-nvârtă mămăliga,
să fim frați din nou, cei trei.
cum aș putea oare să-ntorc
vremurile de-odinioară?
voi afla când acasă mă reîntorc,
mi-e dor a nu știu câta oară..
și o să-mi fie iar și iară..
