• (de)Lirice

    Umbre.

    toată ziua pământul tău e plat cauți curburi în scorburi pe care le sapi cu unghiile în tine, în lutul care ești n-ai timp să-ți spui povești dar uiți că ești c-ai fost mereu un copil într-un trup de copil ce s-a făcut mare și tot ți-e frică de umbre monstrul de sub pat îl vezi acum în oameni lumina de la capătul tunelului e de fapt steaua albă de la capătul puterilor astrul pe care te retragi când te surprinde dezastrul nu te mai ascultă nimeni când taci nu mai ești acolo nici măcar tu când te sună viitorul răspunde trecutul ai rămas doar o umbră și așa speri…

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    declarație (fiscală) de dragoste | #poeziasăptămânii

    mă oblig să-mi completez câmpurile goale fără floricele sau alte izvoare de inspirație doar cu nume – al meu și-un pronume – tu – al tău, firește pasul următor: declar pe propria-mi răspundere că această declarație este autentică, dar nu am dosar-tren cu șină ce mă faaac? ce mă fac, oare? domiciliul din buletin nu e același cu adresa ta poștală și pare fals în declarații dar pe bune că-mi dau datele reale și ora exactă exact ca la radio pe vremuri – ce ușor era când eram copil acum, plătești pentru tot ce zici, ce faci am înțeles că așa-i în viață cu karma nu te joci că nu-s…

  • (de)Lirice

    Paște fericit? | #PoeziaSăptămânii

    Este cruce roșie și-i Săptămâna Mare, Vine Paștele – e plină pădurea de grătare. Avem la suflet gratii și nu ne mai pasă Decât s-avem de toate de-ale gurii pe masă. Cascadă de ouă, ne-mbăiem în suc gastric, Și parcă merge lângă și-un drob, oricât de mic. Pâinea nu mai e Iisus, nici vinul sânge sfânt. Sub soarele de mai, facem degeaba umbră-acestui pământ. Tot mai răi și cinici, mințim cu gând și faptă, Coborând în fiecare an către hău încă o treaptă. Aprinde lumânarea, taci puțin din pliscul tău tocit. Roagă-te, iubește, fii pace și vezi atunci: ai un Paște fericit? 05.05.2021

  • (de)Lirice

    Fără pansament

    Rupi o creangă dintr-un pom –tu nu-l auzi cum țipă?Numești asta toaletare,dar doare tareorice smuls, orice mugurce avea să fie o floare,orice nerv tresarecând tragi cu dințiiși cu mâna încordatăîl lași cu ochii-n soare.Tu nu vezi. Tu chiar nu vezi?că ești asemeni unui pom –trec peste tine mii de ploi,izvorăști tot din noroiși-nflorești în zoride martie…Ai rădăcini cu ciulini,dar visezi că zbori. Apoi îți rupe alt (p)omo altă creangăși crezi că o să mori.Și vița, de vie ce e,plânge când o taiȘi, la fel, omulrenaște fără tratament,își poartă pe dinăuntrurănile ce-i trec(cu iubire!)fără pansament.

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    Botezul pământului #PoeziaSăptămânii

    Plouă. Sau Botezul pământului. Plouă și miroase plăpând asfaltul ca atunci când te apropii și săruți un creștet de nou-născut. Norii aduc ploaia, nu-i așa? Ei scutură apa care ajută sapa să adâncească groapa și crește sămânța. Păi, și de ce mă mir, Doamne, că norii ți-s pe cer, atât de aproape? 03.09.2020

  • (de)Lirice

    pământul către lună

    mi-aș dori să știu să pot scrie dintr-o suflare să scap mai repede cât mai repede de povara asta plăcută și grea din miezul ființei mele un morman de pământ mi se odihnește pe piept brațe și degete -le de la picioare de parcă pereții ăștia patru sunt din lemn îi aud cum putrezesc cu fiecare zi ce trece – în care nu am scris de parcă trăiesc numai într-un cavou în care tot vacarmul de afară mă lasă rece… și pe dinafară am pământ pe suflet ce-apasă greu de parcă mor trăind și trăiesc murind în poezia asta. și altele. am pământ sub unghii -pământul de acasă- sub unghiile…

  • (de)Lirice

    Suntem niște idioți #PoeziaSăptămânii

    Suntem roți –ne învârtim tot mereuîn jurul axului propriu,împinși de o forță nevăzută,necrezută… Suntem roboți – acționăm după program,obsedați de ecrane,de butoane. Suntem netoți – indiferent de cât și ce avem,vrem mereu altcevadin ce nu putem avea. Suntem hoți –ne furăm singuri căciulaplângând în suflet,zâmbind cu gura. Suntem idioți –în concluzie.

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    Așa sună prima ieșire de după 15 mai #PoeziaSăptămânii

    Mi-e teamă să mă privesc să nu-mi strivesc irișii Și mi-e mai teamă să-mi vorbesc de frică să nu mă aud și să m-ating și să îngheț Am pierderi de memorie pe termen scurt dar am niște rețineri și tresar ca atunci când încerci apa din cadă cu vârful piciorului marea cu degetul și cu sarea mi-am tatuat sinele cu un trandafir cu miros puternic de oțet și lăcrămioare Oglindiri cu semne de întrebare – cicatrici de nebună purtare Oare de ce la la la în capul meu? Galben. Șterg. Verde. Apăs. Albastruvioletroșu. Apus. Iar la la las scrisul ca refren (să se repete, șoptesc) la la las scrisul… Așa…

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    Acvariul lui Dumnezeu #PoeziaSăptămânii

    Stau la aer Ce faci? Uite, stau În balconul dreptunghiular Undeva la hotarul rotund Al izolării   Vizavi Într-un alt hotar cu unghiuri drepte Într-un alt balcon Dintr-o altă lume Se odihnește un acvariu   Gol   Mă uit la meci, dar Ziceam că acea cutie de sticlă E goală Cu dungi de praf În locul unde, odată, Era orizontul unor pești   Și mă întreb   Ce s-a întâmplat De ce acum acvariul Nu mai găzduiește nimic În afară de aer   Unde-or fi acei pești Care-și plimbau alene Cozile colorate Sub privirile curioase Ale unui om Oarecare   Oare care om?   Poate s-au mutat în casă nouă,…

  • (de)Lirice

    Ce este aceasta, stimată doamnă? #PoeziaSăptămânii

    Și se făcea că mă țin de mână cu un alt fus orar pe alte meridiane Program fără program și piele îmbibată în vitamina D părul cu volum și sare îmi mângâia spatele și poezia… …îmi răspundea din larg precum o sirenă cu ecou nino, ninooo, inoo, nooo ha, ha, ce neinspirată dar nu e ca și cum nu v-am recunoscut că-s doar o mediocră și cum să fiu originală când toată lumea scrie în ziua de azi deși grecii le-au cam scris pe toate încă de la început o să mă învelesc în papirusuri să înceapă să plouă peste noi să mi se imprime scrisul pe piele până-mi ajunge…

  • (de)Lirice

    fugi

    fugi de tine de ei de toți de sine mai ales de bine mai puțin strigă de-ți vine să strigi plângi de-ți vine să iubești plângi preventiv că tot acolo ajungi uită-te în altă parte fugi de fericirea de moment de lasă că merge și așa de vreau cafeaua sub privirea ta fugi fugi până nu te mai țin picioarele scaunului pe care-ți atârni hainele de zâmbet sub care îți acoperi doar un suflet gol nu te uita în urmă acolo nu e nimic nou sub soare ai trecut pe drumul ăla caută altă intersecție unde nu trece decât o pisică neagră din când în gând alege cărămizi din ce…

  • (de)Lirice,  Poezia săptămânii

    Am mototolite-n mine zeci de poezii

    Am mototolite-n mine zeci de poezii Le scriu cu gândul doar ca să le strâng în pumnul autocenzurii sinelui Și să le-arunc (în)apoi în sertarul memoriilor uitate   Mi se zbate o mână-n mine Şi-mi astupă gura ori de câte ori Vreau să-mi strig ceva în poezie Şi mai simt o mână Ce-mi sugrumă plămânii La fiecare inspiraţie   Nu văd niciun vers prea demn de lumina zilei   Zece degete cară o lopată Cu care mă lovesc În fiecare interior În fiecare dimineaţă Când sună ceasul Şi cu care sap câte o groapă Pentru fiecare vis ce atinge finalul înainte să se nască   Cresc în mine Un cimitir…

error: Content is protected !!