-
La pas prin Bucureștii lui Eliade. „Pe strada Mântuleasa”
Mi-aș dori să citiți acest articol nu pentru că e scris de mine, nu pentru că l-am documentat cu drag. Ci pentru simplul fapt că el readuce în atenția noastră, a tuturor, câteva frânturi din istoria Bucureștilor de odinioară, acest organism viu aflat într-o continuă schimbare. În final, articolul vine și cu o propunere de proiect fezabil… Despre Bucureștiul de altădată și mahalaua Mântuleasa În trecut, Bucureștiul era împărțit în mahalale. Una dintre acestea este Mahalaua Mântuleasa, zonă în care ne vom plimba împreună astăzi. Aceasta încă mai păstrează o parte din farmecul timpurilor de altădată, mai ales prin prezența unor clădiri vechi din sec. XVIII – XIX, ce încă…
-
Mircea Eliade, Maitreyi și Nuntă în cer (1)
Astăzi vreau să vorbesc despre dragoste. Despre panica îndrăgostirii, dăruirea totală și misoginism. Sau poate nu chiar în termenii ăștia, dar pe acolo. Adică despre.. Mircea Eliade, Maitreyi și Nuntă în cer. Nu am fost atrasă niciodată în mod special de literatura poveștilor de dragoste. Mi se părea că asist la realități întâlnite în orice relație, a îndrăgostelii puerile ori a exagerărilor de amorul artei. Mă gândeam că nu m-ar interesa casa cuiva. Așa gândesc și în viața de zi cu zi. 😀 Mă focusez mult mai mult pe propriile-mi trăiri, zbucium din care îmi trag seva lirică. (Dar pe care, încă, nu o pot exprima așa cum mi-aș dori.)…
-
Prin „Bucureștii lui Eliade”.
Mircea Eliade este unul dintre acei scriitori care m-au marcat încă din timpul liceului. L-am descoperit la țigănci, i-am demascat subînțelesuri, am încercat să-i mențin, totuși, acea aură de mister pe care însuși autorul și-a creat-o în juru-i. Eliade s-a jucat cu sacrul și profanul, a jonglat cu simboluri, transformând lumea mahalalei bucureștene într-o lume magică. Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate, A.R.C.E.N. pe scurt, a organizat (și) ieri un traseu cultural pietonal „Prin Bucureștii lui Mircea Eliade”, la care am participat (cu mare drag), alături de peste o sută (!) de persoane care mai de care mai… pestrițe. 🙂
