• (de)Lirice

    Am vrut să-ți fiu un anotimp.

    Am vrut să-ți fiu ca toamna, Să te dezbrac subtil de verde, Să râd, să plâng de-a valma, Priviri căprui să te dezmierde. * Am vrut să-mi fii iarăși ca vara Liniștiți să fim, liberi de la tot, Să ne-ncânte în gând vioara, Noaptea, somnul să ne fie preot. ** Am vrut să-mi vii ca primăvara, Să simt în vintre muguri de iubiri, Să ne regăsim mereu în gara Celor mai vibrante întâlniri.. *** Am vrut să-ți fiu un anotimp Ce roșul pasiunii în suflet toarnă, Iubire nemândră și făr’ de timp, Dar tu îmi ești doar iarnă.

  • (de)Lirice

    Mi-a învinețit pe buze toamna.

    Când zâmbetul mi se transformă în scâncet de copil inocent, când pielea-mi furnică senzații noi, aievea, și-un roșu sentiment, când ochii mei te caută dincolo de zidul rece, aproape insistent, atunci știu că simt, dar știi… Nimic pe lume nu e permanent. Mi-a învinețit pe buze toamna – te văd, te miști – perfect, dar lent.   Când râsul tău privirea și-o îndreaptă către alte nopți, spre o altă zi, când pielea ți-este scoarță, albaștrii frunzelor din ochi devin cenușii, când mâinile-ți mânjite pictează fiori într-un alt infinit unde vei privi, atunci știi că simți, dar știu… Totul în lume trece-ușor, cât ai clipi. Mi-a învinețit pe buze toamna – de ce…

  • (de)Lirice

    Au înnebunit copacii.

    mi-au înnebunit copacii de la toamna asta atât de (a)vară. nici nu mai știu diferența dintre adevăr și risipă de anotimp. m-a surprins un vânt în gene azi, mi-am gustat o lacrimă amară. îți port sărutul ca un văl uitat pe buze – ne chemăm în contratimp.   îmi voi câștiga dreptul de autor asupra cuvintelor tale încă nerostite. când toamna se uită spre noi, tremurăm în spasme, fiori ne separă. ce-ți mai trebuie și ce să cauți, când ai gânduri de mine nedezlipite? ah! mi-au înnebunit copacii de la toamna asta atât de (a)vară…

  • Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Particip, nu asist!

    Toamna (se) numără bo… blogurile!

    – Cine nu e gata, îl iau cu lopata!… Nu e gata luna august, dar ziua s-a micșorat deja, noaptea e un frig de zici că e octombrie, așa că e timpul să tragem linie sub adunările blogosferice ale verii. Să luăm toamna binișor, pe după umeri și să o întrebăm: – Auzi, doamnă toamnă, ai bunăvoința să ne spui și nouă cu ce bloguri îți petreci timpul? Cu ce te-ai răcorit în zilele încinse și ce rânduri te vor motiva la iarnă să iei zăpada cu… lopata? Dar toamna nu vorbește. A amuțit în fața propriului spectacol de pantomimă. Desenează deja traiectorii nebune frunzelor plăpânde, îngălbenite devreme, dar încă stă…

  • Cărțuială

    Poezia săptămânii – Nichita

    Nichita Stănescu are acel ceva care mă face să revin asupra poeziilor lui. Deși am aflat abia într-a șasea că e bărbat, am învățat tot la școală că este unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut literatura română. Da, sună clișeistic și, în general, cuvintele astea au fost spuse despre toți autorii din programa școlară. Băi, dar Nichita merită! Merită studiat, trebuie studiat și citit! Cel mai probabil, voi mai reveni cu alte poezii din volumul Noduri și semne, voi face semn cu nod în gât. De data asta, am deschis (cu aer ocult) cartea la o doină. Am zis că nu are rost să mai caut alta. Aș pune tot,…

  • Aberații,  Comentez.,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu

    10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara..

    Am văzut că e la modă treaba asta cu 10 motive pentru care.. e bine să bei cafea, introvertiții sunt mișto, bărbații înșală, o căsnicie eșuează sau cățeii ridică piciorul când.. în fine, ați prins ideea. Am zis să fac și eu o asemenea listă cu cele 10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara. Mă gândeam eu așa, ieri, când veneam de la cumpărături. Așadar… 10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara 1. economisim benzină – pentru că nu mai folosim aerul condiționat. Și încă un plus ar fi că mașina trage mai bine. Mai ales când e vorba de un motoraș micuț. 😀 2. răcoarea…

error: Content is protected !!