(de)Lirice

Tăiați de la rădăcină

Mi-am tocit unghiile în sinele ăsta pietros ca un orgoliu păgân

Încercând să sap în mine, să dau de lumină

Mi-au secat fântânile glandelor lacrimale și

mi-au tras în jos colțurile gurii

Mi-am mutat inima în partea dreaptă a creierului

Să o împing spre creativitate

Că m-am plictisit de aceleași stări din astea –

Astenie

Există oare și ceva pentru aduceri-aminte? Sau a… mine?

Că uit prea des ce îmi promit că da sau că ba… nu mai fac

Trebuia să devină mai ușor, mi-am spus

Trebuie să fiu așa și pe dincolo, mi-au spus

Dar tot ce știu sigur e că

Atunci când îți tunzi doar vârfurile

Nu îți schimbi înfățișarea –

Răul trebuie tăiat de la rădăcină.

În numele Regenerării.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: