Toamna (se) numără bo… blogurile!
– Cine nu e gata, îl iau cu lopata!…
Nu e gata luna august, dar ziua s-a micșorat deja, noaptea e un frig de zici că e octombrie, așa că e timpul să tragem linie sub adunările blogosferice ale verii. Să luăm toamna binișor, pe după umeri și să o întrebăm:
– Auzi, doamnă toamnă, ai bunăvoința să ne spui și nouă cu ce bloguri îți petreci timpul? Cu ce te-ai răcorit în zilele încinse și ce rânduri te vor motiva la iarnă să iei zăpada cu… lopata?
Dar toamna nu vorbește. A amuțit în fața propriului spectacol de pantomimă. Desenează deja traiectorii nebune frunzelor plăpânde, îngălbenite devreme, dar încă stă la umbră. Soarele îi este încă prea aproape și o frige sub priviri relaxate. De concediu.
Liniștea unei veri sfârșite ar putea să vă ajute pe voi să vă găsiți propria toamnă. Iar atunci când o veți recunoaște, să o opriți pe stradă, într-un colț de semafor, să o țineți strâns de mână, vă uitați în ochii ei de cafea cu lapte și, apropiindu-vă încet, cuprindeți-i buzele într-un sărut de dor. Nu se va retrage. Nu pentru totdeauna. În mai puțin de trei luni, o veți pierde (ca să renască într-un alt an nonzodiacal), dar cine să se gândească atât de departe? Ce înseamnă, de fapt, timpul atunci când săruți un anotimp?
Revin. Pătura blogosferică este groasă, din lână aspră ce te zgârie pe retină de cele mai multe ori, dar cu porțiuni de mătase ce îți spală privirea. Despre acestea din urmă vreau să vorbesc. 🙂
Petronela Rotar – Cuvânt de ordine: sensibilitate
Este din Brașov, jurnalistă și femeie. Are o sensibilitate aparte și, încă de la prima carte, am știut că o vom (re)cunoaște de undeva. 🙂 Blogul acesteia abundă în naturalețe (regăsită în atitudine, în scris, în combinații de cuvinte priceput alese), poze faine rău și idei inedite despre lumea înconjurătoare. I-am citit multe dintre articole, aș vrea să încep chiar de la prima postare într-o zi, ca să nu pierd nimic, să înțeleg aproape tot – de unde izvorăsc, domnule, asemenea simțiri? 🙂
Lorena Lupu este o femeie cu o personalitate puternică, lipsită de inhibiții atât în limbaj, cât și în atitudinea afișată în online. A terminat UNATC-ul, s-a jucat cu jurnalismul prin paginile revistei Tabu, iar blogul acesteia este locul în care ea profită pe deplin de libertatea de exprimare. 😀 Tratează subiecte de tot felul – de la pisici negre până la motivele greșite să vrei să te măriți. :)) O urmăresc de câțiva ani și o voi face în continuare! Pe Lorena ori o iubești de mori, ori îi închizi pagina după câteva rânduri și nu te mai întorci în veci. Nu-ți rămâne indiferentă! 😀
Corina Ozon este autoarea volumelor adulterine „Zilele amanților” și „Nopțile amanților”, iar de curând a anunțat că pregătește un nou roman. 😀 Povestea acestor amanți a plecat de la scrierile publicate pe blogul acesteia, cititorii au fost entuziasmați de intrigă și au încurajat-o pe (fosta) jurnalistă să-și strângă scrierile din online și să le aranjeze între două coperți de carte. 🙂
Black White Style – Contraste
Așa se numește blogul a două fete cucuiete: una blondă, alta… neagră. 😀 Deliciul acestui site vine din contrastul puternic dintre gingășia roz dată de păsările flamingo ale Sânzianei blonde și tatuajele nonconformistei brunete Cudeea. Blogul este unul din categoria Fashion și cuprinde o multitudine de imagini și idei de ținute pentru fashioniste, dar și pentru toate gusturile – e imposibil să nu găsești ceva care să-ți fie pe plac. 😀 La mine se înțelege pe care dintre cele două noncolorate am ales-o. Încercați și voi dualitatea asta și să nu-mi spuneți mie pâs! dacă nu v-o plăcea! 🙂
Petrișor Obae – Media
Cea de-a cincea mea nominalizare la premiul Cel mai citit blog de Pisica Neagră este paginademedia.ro, site-ul jurnalistului Petrișor Obae. Am început să-l urmăresc de prin facultate, atunci când aveam nevoie de informații utile despre audiențe, ratingul unor emisiuni TV sau, pur și simplu, pentru revista presei. Despre interesantul interviu cu Radu Banciu, marca paginademedia.ro, am dezvoltat aici. Așadar, recomand acest site/blog nu numai oamenilor din presă, ci și cititorilor de orice fel, telespectatorilor sau ascultătorilor de radio (care-or mai fi ei, prin mașină sau la job). 🙂
Cam așa aleg eu să răspund provocării lansate de Kooperativa 2.0, echipa din spatele unor concursuri blogosferice inedite. Pregătesc și un blogroll în care voi adăuga și alte bloguri sau site-uri pe care le citesc, fie și ocazional. Toamna asta am numărat bo… blogurile. 🙂 Vouă câte v-au ieșit la numărătoare până acum?
7 comentarii
Cosmisian
Draguta introducere. Am vazut ca in ultima vreme se recomanda bloguri. Chiar este frumos din partea pasionatilor de scris sa indice spre alti bloggeri. Eu raman la introducere. Chiar mi-a placu 🙂
Pisica Neagră
Mi se pare o idee bună să recomanzi ceea ce îți place. Sincer.
Introducerea a fost creată sub atenta supraveghere a doamnei.. toamnei, să zic. O fi ea mută, dar știe ce vrea. 🙂 Mă bucur că ți-a plăcut!
Cosmisian
Tace si spune, toamna asta, ca sa zic asa. Nu ar fi mai simplu sa spuna ce doreste? Mie imi pare ca transmite semnale slabe ce nu pot fi clar intelese. Nu de catre pomi incapatanati, desi lasati la scoarta goala. M-am uitat prin recomandari. Dragute….
Pisica Neagră
Cine ar putea să înțeleagă un anotimp care vine și pleacă de sub ochii tăi când te aștepți mai puțin? Fiecare vede toamna așa cum crede el de cuviință. În funcție de experiențele trăite prin ea, orice copac o poate simți (cu încăpățânare) rece, mai ales când e lovit în sevă. Dar trebuie să-i acordăm un punct pozitiv: măcar te scapă de greutatea frunzelor moarte. 🙂
Cosmisian
Frunzele sunt irelevante. Toamna… e…
Marius Davidesco
Din întmâmplare am ajuns și eu pe blogul Petronelei Rotar, nu mai știu cum, din blog în blog am ajuns la dânsa, i-am citit câteva artciole și am rămas…surprins. Dânsa a păublicat vreo două cărți, este divorțată are două fete și, într-adevăr, nu poți să faci deosebirea între mamă și fice. Chiar ea scria la un moment dat pe blog despre un eveniment amuzant petrecut la mare, în care un puști pus pe agățat, o abordează în stilul caracteristic puștanilor cu o replică banală in timp ce ficele ei ieșeau din mare, iar când tipul aude – ce faci mamă? o ia la fugă:)) Din câte am înțeles din unele articole publicate, nu a avut o copilărie prea plăcută, a fost o tipă mai băiețoasă, iar anturajul i-a adus pe cap un copil la numai 16 ani. În unele articole folosește, să zicem, un limbaj licențios, adică nu se prea ferește să spună lucrurilor pe nume, fără cenzură. Una peste alta o nonconformistă faină.
Pingback: