Bucăți din țara mea frumoasă

Turul pietonal prin Câmpina, o incursiune în „arhitectura petrolului”

Al treilea oraş ca importanţă din judeţul Prahova, în sec. al XVIII-lea, după Ploieşti şi Târgşor, Câmpina este astăzi recunoscută în primul rând prin Castelul Iulia Haşdeu (despre care am scris aici) şi prin Muzeul Nicolae Grigorescu, ambele situate pe aceeaşi stradă.

Scurt istoric al municipiului Câmpina

Prima atestare a localităţii datează din sec. al XVI-lea (anul 1503), atunci când Câmpina reprezenta vama ce făcea legătura între Transilvania şi Muntenia, fiind menţionată în actele vremii ca “vama Prahovei”, rolul fiindu-i preluat de Breaza (în 1840) şi ceva mai târziu de Predeal.

Pe lângă dezvoltarea prin comerţ şi activităţile vamale, în 1799, boierul Scarlat Câmpineanu adresează o scrisoare domnitorului Moruzi prin care solicita organizarea în fiecare zi de luni a unui târg de vite, aprobarea acesteia conducând la o creştere a beneficiilor localităţii.

23 de ani mai târziu, Câmpina devine lider pe lista vămilor din Ţara Românească, păcura fiind elementul de bază în această dezvoltare a oraşului.

Un alt punct important în istoria localităţii se situează la data de 1 decembrie 1879, atunci când a fost inaugurată calea ferată Ploiești-Predeal, pe care exista şi gara Câmpina, iar la 1883 a fost inaugurată calea ferată dintre Telega şi Câmpina, construită pentru transportul sării de la ocnele Telega.

Oraşul cunoaşte o creştere accelerată datorită exploatării petrolului în zonă, iar ocupaţiile câmpinenilor se extind: pe lângă agricultori, negustori, apicultori, cărăuşi, apar şi fântânarii, cei care extrăgeau păcura din pământ.

În anul 1861, urbea este luminată cu petrol. La sfârşitul secolului al XIX-lea, în Câmpina se extrăgea cca. 20% din totalul producţiei de petrol, conform monumenteprahova.ro.

Bineînţeles că această dezvoltare a oraşului a condus şi la o explozie demografică.

Dacă în 1810, Câmpina înregistra un număr de 485 de locuitori, în 1899 numărul acestora a crescut de 9 ori, ajungând la 4000.

Conform documentelor vremii, primarii s-au arătat preocupaţi de dezvoltarea Câmpinei din punct de vedere al confortului urban. Au pavat străzile, au construit o piaţă comercială şi o grădină publică, iar aleile şi străzile erau luminate de felinare. Platoul sudic al localităţii devine proprietatea lui Dumitru Hernia, zonă în care se regăseau băile minerale amenajate în anul 1857 în jurul izvoarelor sărate şi sulfuroase.

Bineînţeles, au fost construite şi clădiri de interes public: şcoli, judecătorie, staţie de telegraf, gară, spital, farmacie, poştă. În ceea ce priveşte spaţiile de relaxare, în Câmpina exista un cazinou, restaurante cu orchestră şi fanfară, chiar şi spaţii de cazare.

Parcul oraşului măsura nu mai puţin de 2,5 hectare, iar în mijlocul acestuia a fost amenajată o capelă în stil baroc, devenită mormântul lui D. Hernia, lăcaș aflat astăzi în ruine.

Din cauza importanței ca punct strategic, Câmpina a fost puternic bombardată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Turul pietonal „Arhitectura petrolului”, organizat de Centrul Național de Informare și Promovare Turistică – Câmpina

Al doilea tur ghidat al anului 2019 ne-a condus printre casele şi clădirile construite mai ales în perioada interbelică, tur denumit sugestiv “Arhitectura petrolului”. Într-o plimbare de 3 ore pe străzile Câmpinei, am descoperit un adevărat colaj de comori arhitecturale.

Câmpina, oraș ce număra în 2011 aproximativ 33.000 de locuitori, dispune de un patrimoniu arhitectural extrem de valoros, iar plimbarea lunii februarie a pus accentul pe arhitectura epocii de bunăstare aduse de prelucrarea petrolului – resursa pentru care Câmpina era vestită în toată lumea acum un veac.

Ne-am plimbat pe străzile Plevnei, Griviței și adiacente, în zona protejată cu valoare istorică și arhitecturală, unde abundă vilele high-life-ului interbelic, ascultând poveștile ghidului nostru, Mădălin-Cristian Focșa, angajat al centrului și pasionat de patrimoniul și istoria locală.

Principalele atracţii turistice ale oraşului Câmpina

Oricine este binevenit să participe la tururile ghidate organizate de Centrul de Informare şi Promovare Turistică din Câmpina, fie că te numeri printre localnici, fie că vrei să vezi Câmpina cu ochii unui turist.

Iată câteva dintre principalele obiective pe care trebuie să le vizitezi atunci când ajungi prin fosta “vamă a Prahovei”.

Castelul Iulia Haşdeu

Despre Castelul Iulia Haşdeu am scris un articol separat. Construcţia acestuia are o poveste extrem de interesantă în spate şi am considerat că cel mai important obiectiv turistic al Câmpinei merită tratat separat. Îl găsiți pe georgianamihaila.ro 😀

Casa lui Nicolae Grigorescu

Aşa cum spuneam şi la începutul articolului, nu am apucat să vizitez casa în care a crescut şi a creat pictorul Nicolae Grigorescu. Traseul nostru ca grup a fost altul, aşa că nu mi-a rămas decât să merg eu altă dată pentru un nou articol din categoria mea dragă “Case memoriale”. Până atunci, însă, nu am decât să postez câteva imagini preluate de pe site-ul muzeului.

Alţi scriitori ce şi-au legat viaţa şi activitatea scriitoricească de Câmpina au fost: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, George Coşbuc, Constantin Istrati, Geo Bogza şi alţii.

Casa cu Grifoni

Construită între 1901-1902 de către Gheorghe Ştefănescu, Casa cu Grifoni a fost prima clădire iluminată electric din Câmpina, considerată un mare lux pentru o urbe de provincie la începutul secolului XX. Cu o arhitectură moderată şi simetrică, clădirea a fost ridicată în stilul Beaux Arts, iar numele acesteia vine de la cei doi grifoni de pe acoperiş, animale mitologice reprezentate cu cap şi aripi de vultur, dar trup de leu, fiind asociate zeului Apollo.

După Primul Război Mondial, în Casa cu Grifoni s-a aflat Şcoala de Maiştri şi Sondori Rafinori, înfiinţată în 1904 la Câmpina, fiind prima şcoală de acest fel din lume.

În prezent, Casa cu Grifoni este clasificată drept monument istoric şi găzduieşte sediul Primăriei Câmpina.

Biserica Sf. Nicolae a fostului schit Slobozia

Initial, Biserica Sf. Nicolae a fost ridicată din lemn în 1714. După mai bine de un secol, biserica a fost restaurată în 1858 din cărămidă cu elemente din lemn. În 1915 a fost renovată şi pictată de pictorul Tomescu.

Astăzi, biserica se află pe o terasă înaltă situată deasupra râului Doftana, într-o adevărată oază de liniște.

Sursa: monumenteromania.ro

Biserica Sf. Anton de Padova

Dacă vizita la schitul Slobozia a rămas pentru o altă ocazie, Biserica Sf. Anton de Padova s-a aflat pe lista noastră în infotripul lunii februarie. Astăzi, acest lăcaș servește drept parohie Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. În Câmpina, Parohia Romano-Catolică a luat naștere în 1899, cu o capelă și o școală primară într-un imobil închiriat. Patru ani mai târziu, inginerul german Anton Raky cumpără un teren de 6500 mp din bani proprii și elaborează planurile bisericii, iar între 1904-1906 a fost finalizată și construirea acesteia.

Florile atribuite Sf. Anton sunt crinii, iar în fiecare an, pe 13 iunie (ziua când acesta a decedat), în biserică are loc o liturghie prin care preoții binecuvântează celebrele flori albe, dar și copiii, în special pe cei mici. Se spune că Iisus i-a apărut sfântului sub chip de prunc, atunci când Anton se afla deja spre finalul vieții, în mare suferință. Acesta a suferit de hidropizie, o afecțiune prin care se acumulează un lichid în anumite cavități ale organismului, și a trecut la cele veșnice la numai 36 de ani.

Așa cum am mai spus în nenumărate rânduri, suntem adesea tentați să luăm de-a gata ceea ce este aproape de noi, fără să mai prețuim neapărat toate frumusețile ce ne înconjoară. Poate că ar trebui să luăm în calcul tot mai serios turismul alternativ și să începem să cutreierăm străzi cu clădiri interbelice, orașe mai mici ce au o istorie bogată în spate, să completăm cât mai atent un puzzle al celor mai interesante bucăți din țara noastră frumoasă

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: