VIDEO. Am fost la mare pentru prima dată iarna! | Negru Vlogă Ep. 29
Dacă mă urmăriți deja pe YouTube sau pe pagina de facebook a blogului, știți deja că am fost la mare iarna. Am mers în Constanța chiar la începutul lunii ianuarie, aceasta fiind și prima ieșire mai serioasă a anului. Mai urcaserăm noi până la munte, dar acolo mergem ca acasă, nu o mai simțim neapărat ca pe o excursie.
De ce am ales să public și aici vlogul? Pentru că aș vrea să-mi rămână și aici toate clipurile de acolo. Pentru că sunt bucăți din mine, din zilele mele, din ceea ce iubesc să fac. Și vreau să îmbin din ce în ce mai mult dragostea pentru a scrie cu aceea de a face vlogging. Pentru că și acolo pun suflet în ce fac, la fel cum fac aici cu fiecare rând scris, indiferent de subiect. 2021 va fi anul drumurilor comune. Ale mele cu ale mele, ale mele cu ale altor oameni pe care îi admir și care mă inspiră. Dar despre acest subiect vom vorbi cu altă ocazie.
Revenind la articolul de astăzi, mi-am dorit, cum spuneam, să-l amintesc și aici. Pentru aceia care mă urmăresc doar pe blog, nu și pe YouTube. Dar o fac și pentru mine. Pentru aducere aminte. Pentru că răsfoiesc din când în când blogul, cu toate tresăririle lui, și retrăiesc emoția. Or, asta îmi doresc să fac și cu aceste articole despre vlogurile mele. Fie ele mai actuale sau… nu. :))
VIDEO. Am fost la mare pentru prima dată iarna! | Negru Vlogă Ep. 29
Mai țineți minte acest nume? Negru Vlogă? Mie îmi place tare mult, îmi pare atât de inspirat pentru a mă descrie și haios și ușor de ținut minte. 😀 Tocmai de aceea, am ales să continuu povestea lui și să adaug episoade noi de fiecare dată când situația se potrivește cu ideea categoriei Negru Vlogă – evenimente și călătorii.
Fiind vorba despre o ieșire la mare, am filmat, am editat și uite așa a luat naștere cel de-al 29-lea episod.
La mare, iarna? Ce mare lucru? Am fost de nenumărate ori, veți spune. La mine, treaba asta este ceva mai complicată. Adică ceva mai deep de atât. Nu am fost la mare iarna până acum o lună, deși îmi doream de ceva vreme. Am menționat și în clip ceva despre două versuri tare dragi mie. Le găsiți în încheierea acestei poezii.
Spuneam așa: De ce aștept vara/Ca să pot vedea marea? Și știu perfect când le-am scris, îmi amintesc ca acum starea în care am lăsat aceste cuvinte să se așterne pe foaie… Și mi s-a întipărit în minte această dorință desprinsă din suflet. Pentru că au fost dăți în care trebuia să ajung la mare iarna, dar se întâmplau chestii și amânam. Sau, mai bine zis, nu cred că venise timpul pentru asta…
Până acum.
Sunete de pescăruși…