• Cărțuială

    Bacovia al meu!

    Dacă ai intrat de mai multe ori pe aici să mă citești, cel mai probabil nu ai putut rămâne indiferent în fața pesimismului meu, al negrului din versuri sau al subînțelesurilor cu iz de tristețe autumnală ce mă caracterizează ca om al literelor, mă feresc de (termenul) scriitor. 🙂 Bine, sunt și foarte multe postări vesele, care mă caracterizează la fel, dar la fel de bine. Depinde în ce stare mă găsește verbul scribo, -ere. Hehe! Bineînțeles că este vorba despre o stare de nefericire (de moment, poate) de cele mai multe ori. Poate fi vorba și despre o oarecare predispoziție a mea față de obscur, mister, întunecat. Dar, pur și simplu,…

  • Cărțuială,  Ochi de pisică neagră

    De sezon.

    Copacii albi, copacii negri Stau goi in parcul solitar Decor de doliu funerar … Copacii albi, copacii negri. In parc regretele plang iar … Cu pene albe, pene negre O pasare cu glas amar Strabate parcul secular … Cu pene albe, pene negre … In parc fantomele apar … Si frunze albe, frunze negre; Copacii albi, copacii negri; Si pene albe, pene negre, Decor de doliu funerar … In parc ninsoarea cade rar … Decor – George Bacovia 

  • Cărțuială

    Poezia săptămânii

    Așa cum am zis săptămâna trecută, în fiecare joi (sic) postez câte o poezie de-mi place mie (că doar nu altcuiva) sau de mi-a plăcut odat’. Dacă am vorbit de Bacovia, am simțit nevoia să zic și de Macedonski. Știți voi din liceu, ăla cu rondelurile lui interminabile.. Și care îmi trezeau curiozitatea. Nu la fel ca Bacovia sau Eminescu sau Coșbuc, dar era altceva. Pentru azi, pe lângă rondel (ce culinar sună! :)) ), am zis să iau ceva care ar fi avut mai mult succes în programa școlară a unor elevi în vinele cărora colcăie hormonii. Zic și eu! Și atunci aș vrea să îi aud cum ar comenta ei…

  • Cărțuială

    Poezia săptămânii

    M-am hotărât ca, în fiecare joi, să amintesc de câte o poezie. Îmi plac versurile, ador să descifrez înțelesuri ascunse printre rânduri. Încep cu George Bacovia pentru că este unul dintre autorii care mi-au marcat adolescența, iar influența lui este resimțită în toate scrierile mele, în proză sau versuri, de pe toată perioada liceului și nu numai. „Din jocul de-a poetul nu poți ieși teafăr niciodată. Mulțimea își trăiește viața în felul ei, și bine face. Cine trece dincolo își arde aripile, își scurge tot sângele. Ce-i aceea poet?” (Mai, 1927)

  • Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Frânturi de suflet

    Încă un copipeist din.. trecut

    Moto : Am ajuns aici, la nadirul sufletului meu.. Sunt trista.. Ploua.. E urât si greu Sa trec peste tot mizerul din jurul meu.. Asta scria pe prima pagină a dosarului în care îmi strânsesem rândurile poeziilor mele.. Asta am considerat esența gândurilor de atunci. Eram elevă la liceu.. Iar influența lirismului bacovian se observă fără să ai nevoie de prea mare experiență în domeniu. Singurătate In lumea asta plină de durere Nu vreau altceva decât fericire, Vreau sufletu-mi gol și rănit Să fie senin și mult prea fericit!