doctore, mi-a crescut măseaua de minte cu susu-n jos ia o bucată de ceva și plombează-mi inima omoară-i nervurile că mă tot dor de la fiecare bătaie caldă sau prea rece nu mai poate să muște din dulceața fericirii și scuip sânge când mă spăl de rădăcini pe rădăcini după fiecare sărut străin – îl știu mă știe dar nu ne mai știm   în locul nostru a rămas o carie   doctore, plombează-mi buzele cu un sigiliu și privirea blocată pe poza cu noi pune ce știi tu peste răni – anesteziază-mi memoria,   fă-mă bine! repară… caria   de fapt, știi ceva fă-mi un bine și scoate măseaua…