Mă uitam azi la monitor, stând cu o mână-n falcă. Scrollam. Steaguri, reproșuri, dulcegării sau indiferențe. Unii, că am uitat de Colectiv, alții că țara asta e infectă, ceilalți, mno, patrioți. Am văzut că scrise și Lorena Lupu ceva. Ea scrie multe. Și nu mărunte. Văzui titlul: Despre națiune, ca o familie. Zic hmm, tre’ să fie interesant. Și intru cu gândul că sigur va avea o părere care mă va surprinde. Uneori, am tendința să o percep ca fiind un Gică Contra. Și da, m-a surprins azi cu textul ăsta despre familie. Sincer, curat, în stilu-i caracteristic. Mi-a plăcut. Reproduc aici o parte: Toată tinereţea mea, am urât atât ideea de…