-
Vecina
Deși nu mă gândeam la ea inițial, uite că Vecina a găsit cumva o cale să se insinueze și să devină, culmea, alegerea evidentă. Am ieșit cu mama la film și am trecut pe rând prin mai multe întrebări: la ce film să mergem, oare ajungem la ăsta, thriller, românesc, animație? Etc., etc. Și fix la casa de bilete mi-am dat seama care e… aleasa. Vecina. Sau atunci când blocul devine teatru de război Imaginează-ţi că te muți într-un bloc liniştit (sau măcar aşa credeai). Într-o zi, apare ea, Doina, 55 de ani, cu scopul clar: s[ fie liniște. Dar nu orice fel de liniște. Una absolută. Știți vorba aia:…
-
niște muze
aceștia nu sunt doi ochi sunt cercuri prin care se revarsă viața însăși când nu mai ai idee cine ești te învârți în cerc și dai din colț în colț aceștia nu sunt iriși sunt începutul începutului ovule ce se împrietenesc cu mii de idei masculine înghesuite în hăul infinitelor probabilități aceștia nu sunt ochi de bufniță ce stau atârnați în întuneric sunt două roți ale timpului ce alunecă pe o altă cale lactee spărgând în sine mii de galaxii sunt doi vulcani priviți de sus ce au erupt în milioane de vise și s-au stins în propria cenușă sunt două promisiuni așezate pe inelare invizibile a doi îndrăgostiți de…
-
Ritualul meu din fiecare dimineață și mult bla, bla
Am vrut să public articolul ăsta pe 1 octombrie, dar ziua a fost dedicată în totalitate altei activități. De suflet. Poate, voi vorbi despre asta cândva. Deocamdată, povestim despre altele. Nu simțiți și voi că luna octombrie înseamnă, cumva, un nou început? Citisem undeva că, pentru unii oameni, Anul Nou începe în cea de-a zecea lună. Nu în martie, nu în ianuarie. Ci în acest octombrie când sumbru, când însorit și ruginiu. Când cauți mai cu poftă ceașca în fiecare dimineață. Când începi să pui haine groase pe tine, să folosești mai des umbrela, când cafeaua capătă o nouă semnificație. Sau tot veche, dar reînnoită cumva. Vezi această postare…
-
POEZIA. Ce-ar fi să merg la un curs despre?
Atunci când trebuie să vorbesc despre poezie, nici măcar nu știu cum să încep. Parcă nu-mi pot expune ideile, nu le pot organiza, nu văd cum aș putea teoretiza poezia. Poate că manualul de limba și literatura română din clasa a XI-a m-ar contrazice. Sau m-ar trage un pic de mânecă. Hei! Ai uitat că am fost prieteni buni un an de zile? Ba chiar mai bine de atât, aș spune. Pentru că mi-a plăcut atât de mult materia dintr-a unșpea, încât îndrăznesc să spun că a fost una dintre cele mai active perioade din viața mea dpdv al scrisului. Atunci m-am înscris pe la concursuri literare, poate că am și visat…
-
ce-ar fi?…
ce-ar fi lipsa fără dor? ciupercă fără picior ce-ar fi carul fără boi? un Grigorescu în ochi goi ce-ar fi o perdea fără fereastră? un simplu material de plasă ce-ar fi câmpul fără maci? o vatră fără colaci ce-ar fi umbra fără soare? ar fi nisipul fără mare ce-ar fi floarea fără de grădină? un grand jeté fără balerină ce-ar fi poetul fără poezie? un credincios și-o erezie
-
#Leapșa13 | Recomandările domnului ChatGPT pentru mine: Cărți & Filme/Seriale
Iată-ne din nou la #LEAPȘA13, o idee ce mi-a venit din dorința de a menține acest blog cât de cât activ și de a-i activa (poate) și pe alți bloggeri. Nu lăsați blogurile să moarăăă! :)) Preluați ideea asta de astăzi și publicați și voi această leapșă. Chiar și pe facebook, dacă nu aveți blog. Mi se pare foarte faină! Și ușor de realizat. 😀 Povestind una-alta cu domnul ChatGPT, mi-a venit ideea de a-l întreba următoarele: Din ce știi despre mine, care sunt cele mai faine 15 cărți și 15 filme de văzut? Super întrebare, Georgiana! 🎬📚 Ținând cont de ce știu despre tine — faptul că ești pasionată…
-
…nevindecate
Nu mai sunt copil nu mă mai supăr că nu mai sar șotronul iar la 7 seara cel târziu trebuie să fiu în casă altfel iese mama pe geamul de la etajul 1 și strigă să urc la rutina de seară – în ziua de azi băiță, pijamale, lăptic și somnul dulce multe zâmbete aduce a doua zi Nu mai sunt copil nu-mi mai iau jucăriile să plec acasă, ba chiar le aduc în sacoșe colorate pe covorașul de activități sperând să-i placă Nu mai sunt copil dar mai mănânc griș cu lapte și dulceață făcută de mama gogoși cu brânză mazăre cu pui – acum îi pregătesc terci de…
-
patru foi sau matematica iubirii
mi-am schimbat privirea când amcăzut în iarbăcăpruiul a devenit mai roșiaticpupilele s-au micșoratcapul mi-a alunecat pe brațul tăustâng Aproape că-ți auzeam bătăile inimii –ce bine era atuncimă scăldam în băi de fluturiîn cele patru camere ale ei culegeam mușețel cu vârful degetelorapoi îmi mai puneai câte o păpădie la urecheși râdeam amândoi de numele eilasă că există și mai rău de atâtși până la urmă e galbenă, solarăce contează cum îi spun oamenii? ne lipeam palmele unele de alteleca să ni se împreuneze drumurile din eleși ziceam să rămânem așa la nesfârșitpăi și cum mai putem mângâia pisicilesau face dragostesau căra bagaje de la o casă la altacu o cameră…
-
#Leapșa13 | Curățenie de primăvară
Aveam chef de scris câte ceva pe aici, mai ales că am băut deja și cea de-a doua cafea a zilei și parcă îmi pleacă degetele singure pe tastatură. Și mi-am adus aminte zilele astea că eu nu am mai scris Leapșa13. Și iată că acest lucru se va schimba odată cu articolul de față. Ca idee, aș fi putut scrie despre multe lucruri azi. Am zis să fiu un pic mai organizată, dar să las și astenia de primăvară să-și ia felia ei de mai bună sau mai proastă dispoziție. De fapt, nu proastă, cât melancolică, ușor nostalgică. Ce ar fi să fac o curățenie măcar așa, prin gânduri?…
-
niște versuri
azi e 31 martie. poate că nu-ți spune nimic treaba asta și e ok. a fost și 21 martie. adică ziua internațională a poeziei. n-am trecut pe aici, am avut altele. și a fost și primul 25 martie la modul la care a fost. unicul. și a venit ultima zi a acestei luni de primăvară. și, deși am chestii de făcut (altele, adică), mi-am zis că ar fi frumos să scriu ceva aici. am vrut și aseară, dar nu mi-a ieșit. pentru că m-am luat cu seria aia, adolescentul, de pe netflix. și parcă am resimțit un miros de fum din vreascurile inspirației. și aș mai sta de vorbă pe…
-
#Leapșa13 Confesiuni blogosferice | Ce-ar fi să ne cunoaștem mai bine?
Salutare! Sunt Georgiana și în curând voi împlini 38 de ani. Am început să scriu în online de vreo 18-19 ani și vreau să adun încă pe atâția. Bineînțeles, motivația a avut urcușurile și coborâșurile ei, însă dorința de a scrie pentru mine și pentru oameni nu mi-a dispărut niciodată. De ce vă spun toate astea? Pentru că, de ceva vreme, adun idei de articole de genul celui de față. Acum vreo 10-11 ani, circulau pe net (era cu totul altă situație atunci) tot felul de lepșe. Și era fain! Așa puteai cunoaște mai bine bloggerii pe care îi urmăreai, dar era și o formă mișto de entertainment. Să nu…
-
mindblowing
Nu trece zi fără să mă minunez de minunea mea. E a mea. Copila mea. Ceva ce nu pot pune în cuvinte, Oricât de prietenă aș fi cu ele. Pur și simplu, e dincolo De puterea mea De mirarea mea În fiecare zi că Sunt mamă. Mama cuiva. Va veni o zi când Ilinca Va scoate telefonul și va Spune stai s-o sun Pe mama Iar la celălalt capăt al firului Voi fi eu Mindblowing
