• SuperBlog

    Enermed, certificat energetic și auditori de gradul I. (Termo)viziune în termeni simpli

    În ziua de azi, ce-i drept, E musai să-nțelegem corect Legile, amenzile și vorbele toate, Când vine vorba de certificate. Știm toți, cu o floare nu se face primăvară, Mergi la un auditor energetic cât e cald afară. Ca un bătrân înțelept ce-ți dă povață, El te-ndrumă și, ca nevoia, el te învață Ce ar trebui să faci să ai în casă cald, Să nu-ți pice tavanul când e geru-n prag. Tu fă-ți vara sanie, un car bun în iarnă, Termoviziunea prețul mare îl răstoarnă Că o ai gratis, dacă tu acum îți iei Un certificat energetic de vreo 130 lei. Și uite-așa, fără să ieși la vânătoare, Împuști doi…

  • Particip, nu asist!

    Lista măsurilor de reabilitare termică

    Atunci când am închiriat locuința în care îmi găsesc confortul de zi cu zi, nu m-am gândit niciun moment că ar trebui să cunosc o listă de măsuri de reabilitare termică. Nu am știut, nu am întrebat, așa că… am tremurat. Izolare termică a blocului Până anul trecut. Ce s-a întâmplat atunci? Locatarii blocului în care locuiesc au aflat că li se poate reduce consumul energetic în cazul în care clădirea va fi izolată termic. Zis și făcut. Primul pas de pe listă a fost astfel realizat. Locuiam așadar într-o clădire cu mai puține pierderi de energie termică, iar acest lucru se reflectă și în valoarea tot mai mică a…

  • Particip, nu asist!

    Izolați în era comunicării.

    Liniștea din sticla aburită a dimineții a fost spartă de sunetul alarmei. Întinde mâna și încearcă să prindă telefonul lăsat la încărcat peste noapte. Deschide un ochi și vede o pisică neagră. Înfometată, curioasă, întrebătoare, așteptândă. Ai răbdare, mă ridic acum. Când reușește să se desprindă dintre cearșafuri, privirea îi cade pe ceasul de pe perete. Oh, nu! Iar voi întârzia. Alarma era, de fapt, cea de-a treia… amânată. Somnul o părăsește îndată și trântește ușa după el. Face duș repede, se îmbracă la foc automat în… roșu, se caută de chei și bateria externă și iese. Pe străzi, aglomerat. Orașul pare și mai gri sub ceața deasă de toamnă târzie. Se uită în…

  • Particip, nu asist!

    Căldura căminului pictat în nonculori.

    Decembrie, București, zăpadă. Simte cum ghearele frigului i se încolăcesc în jurul gâtului întocmai ca o eșarfă bine strânsă și îi taie respirația… Mai are puțin și ajunge acasă. Gânduri dese o frământă, este agitată, deși nu ai spune. Privește împietrită în zare, sperând la tramvai. Chiar tras de cai, și ar fi venit mai repede. Spectacolul fulgilor de nea o mai țin ocupată, le desenează pe retină traiectoria zăpăcită. Măcar nu sunt singura derutată de aici. 🙂 Are puterea să mai zâmbească – deși înghețat, zâmbetul din colțul gurii îi apare gândindu-se la fiorii ce o pătrund când simte mirosul de ceai de tei cum vine din bucătărie. Își îndeasă mâinile mai tare…