Fără categorie

Cum să ai o zi de concediu în fiecare săptămână.

Mergând pe principiul medicilor care ne recomandă un păhărel de vin roșu în fiecare zi, pentru bunăstarea fizicului, eu vin astăzi să îți arăt cum să ai o zi de concediu în fiecare săptămână – pentru bunăstarea pisi-hică. 😀

Știu că sună extrem de bine, atât de frumos încât să pară ireal, dar pe cuvântul meu că putem face cu toții asta. Bineînțeles că nu mă refer la acele zile de concediu pe care le luăm cu chiu, cu vai în timpul verii sau a sărbătorilor de iarnă. Mă gândesc mai mult la starea pe care ți-o oferă liberul.

Frate, mi-am luat concediu, sunt fericit!

Dap, despre fericirea asta vorbesc. De ce să nu ne fie viața toată un concediu, poate te întrebi? Păi, nu ar mai fi funny. Ar fi plictisitor de plicticoasă, nema acțiune, banalități peste tot. Mai ales pe Facebook. Ce-ar fi să deschizi în fiecare zi laptopul și să vezi numai lume fericită prin poze? Ba la mare, ba la munte, ba prin cine știe ce insule cu nume greu de pronunțat.. Repet: în fiecare zi. Ar fi drăguț la început. Apoi ți-ar lipsi selfie-urile din lift, alea cu perdeaua în spate sau farfuriile cu mâncare sau felii de pepene roșu..

O zi pe săptămână, o zi în care să te rupi de toată nebunia din timpul săptămânii, o zi ca asta ți-ar reîncărca bateriile pentru încă alte 5-6 zile de muncă. Eu așa simt.

Primul pas: fără internet!

Am avut un fel de revelație acum ceva timp, când am fost la mine acasă, la țară, și nu am avut internet. Am stat un weekend acolo și, în afară de lucrurile pe care era musai să le fac pe net (deh, natura jobului), nu am avut cum să fiu online. Și ce bine a fost! Mă plâng mai mereu pe aici că, domnule, nu am timp să fac mai nimic, că ziua nu mai are 24 de ore, ci poate la jumătate, nu știu.. Ei bine, acolo timpul avea răbdare. Așadar, pentru o zi de concediu pe săptămână, mi-am propus să fiu exclusiv offline, să renunț la internet – yep, și la feisbuc.

A doua chestiune: verde, mult verde

Bun, nu aveam net, dar ce făceam eu în timpul ăsta? Am trăit. Am simțit pământul sub tălpi, am privit iarba și florile fără să mă gândesc cum ar trebui să le prind în poze ca să strângă mai multe like-uri. Am mângâiat pisicile tolănite leneș pe pervazul casei și le-am privit fericirea. Bucuria de a fi libere. Am citit și am scris. Am scris cu pixul pe foile unui caiet dictando. Am privit cu drag bibelourile mamei și cărțile din bibliotecă. Am mâncat corcodușe acre și am gustat din vișinele din pomul de lângă fântână. Am trăit o zi de concediu. De-adevăratelea.

Ieri am încercat să repet același lucru, aceeași stare. Mi-a ieșit. Măcar în parte, pentru că nu am rezistat să nu împărtășesc lumii minunea de imagine ce mi se desfășura înaintea ochilor:

concediu (9)

Dar am stat pe păturică, la umbra unei sălcii tinere, am ascultat tălăngile oilor din depărtare și vântul timid ce apleca ușor iarba către pământ. Am stat desculță, am fost cu picioarele pe pământ.. Am respirat verde, am fost în lumea mea, în sălbăticie. 🙂

Nu îți trebuie mult ca să te poți bucura de liniște. Oferă-ți măcar o zi de respiro, oprește-te tu cu tine și pune-ți întrebări, gândește-te la ce-ți dorești. Sau nu te gândi la nimic. Învață să taci și doar să te asculți..

Dacă nu faci ce vrei, de ce mai zici că-i viața ta?

Las câteva imagini și toată liniștea de care sunt capabilă. Îți doresc să simți. Fără să pipăi, fără să judeci cu văzul, fără să te bârâi cu auzul. Îți doresc să simți…

Comments

comments

3 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: