Moara de hârtie, povești despre oamenii de altădată
Despre Moara de hârtie ați mai citit pe blogurile mele. Vă povesteam în anii trecuți despre conceptul de cărțișor. Adică, așa cum sugerează și numele, un mărțișor ca o cărticică. În fiecare an, aceste cărțișoare sunt dedicate unor personalități importante din cultura română. I-am avut pe Eminescu, pe Nichita.
Le-am avut și pe Regina Maria și Ana Blandiana.
Vezi această postare pe Instagram
În 2023, mărțișorul-concept al celor de la Moara de hârtie din Comana va fi dedicat lui Constantin Brâncuși.
Frumoasă inițiativă! O susțin cu tot dragul și sper să-mi iasă în cale în vreo librărie sau vreun târg de primăvară. Vedem.
Dar nu despre asta va fi vorba astăzi. Am făcut o introducere doar ca să vă familiarizez cu unul dintre cele mai faine proiecte legate de păstrarea tradiției românești. Și, din fericire, nu este singurul.
Moara de hârtie, o oază de cultură la doi pași de București
Astă-vară, (duminică, 31 iulie), am pornit cu bucurie către Comana, acolo unde urma să aibă loc Festivalul de poezie Gellu Naum. Chiar m-am bucurat când am aflat că evenimentul va fi găzduit de Moara de hârtie, unde îmi doream să ajung de câțiva ani.
Am ajuns acolo și am fost întâmpinați cu căldură de oameni și animăluțe. Nu știu voi cum sunteți, dar eu, atunci când am un cățel sau o pisică prin preajmă într-un loc nou, instant mă simt mai bine, mai în largul meu.
Dar stați așa! Că poza de mai sus s-a „întâmplat” după un tur ghidat. Haideți să vă povestesc câte ceva despre acest minunat loc. Și cred că cel mai bine surprind esența chiar cei care au gândit și simțit povestea ce stă la temelia atelierului-muzeu:
De când a apărut ideea Moara de hârtie, în 2009, nu am visat doar la cât de frumos ar fi să existe acest loc, ci am și muncit în direcția construcției lui.
Astfel că, în 2011, am inaugurat la Comana un mic Atelier-muzeu, un loc aparte în România, dedicat meseriilor vechi din domeniul cărții.
Moara de hârtie a atras în cei 10 ani peste 40.000 de copii și adulți, care au vizitat Atelierul-muzeu și au participat la ateliere educative și creative de hârtie de mână, tipar manual și legătorie de carte.
Văzând entuziasmul copiilor și adulților totodată, în contact direct cu activitățile inspirate de meserii vechi, în 2014 am decis să mai deschidem un drum și să construim tot aici, la Comana, un mic sat în care în care meșteșugurile tradiționale românești să redevină relevante. Pentru ca visul să devină realitate, am scris un proiect, iar Satul meșteșugurilor a putut fi ridicat datorită unei finanțări de la Guvernul Norvegiei.
Din 2020 am început să lucrăm şi la ideea Bucătăriei Dealul Morii – o bucătărie a comunităţii, pentru comunitate, dar şi pentru toţi cei care ne vizitează.
Iar fotografiile vor întregesc tabloul unui vis devenit realitate.
Festivalul de poezie Gellu Naum
În Comana am mai fost în vizită la Casa memorială Gellu Naum, dar nu am avut permisiunea să facem poze în interiorul casei. Din acest motiv, nu i-am dedicat un articol în categoria Case memoriale (atât de dragă mie!) pe georgianamihaila.ro. Dar am apucat atunci să mă pozez cu o pisică tigrată, desprinsă parcă din imaginile cu Gellu și felina, de care e plin internetul.
Și, dacă suntem la acest capitol, vă invit să citiți recenzia volumului Zenobia. Am scris mai multe acolo despre autorul ei și sentimentele de dragoste-ură pe care le-am avut cu acest pohem de iubire, așa cum l-a numit Monica Lovinescu.
Trecând acum la Festivalul de poezie Gellu Naum, bineînțeles că m-am simțit onorată să fiu prezentă la un așa eveniment, ca parte dintr-un public destul de restrâns.
La final, așa cum procedez și eu la Fabrica de Poezie, au fost poftiți cei din public să recite câteva versuri. Proprii, mai ales. Ochii prietenilor cu care eram s-au ațintit cu subînțeles asupra mea și n-am mai avut încotro. M-am lăsat ascultată.
Sincer, am avut emoții cum nu am mai avut de multă vreme. Și am simțit, aproape fizic, direct în stern, cum cresc, cum îmi depășesc o zonă bine delimitată a confortului personal și cum mă avât în necunoscut. Și a fost bine. Și mi-am dat seama încă o dată ce importantă este, pentru mine, toată experiența acumulată în cei peste 4 ani de Fabrica de Poezie…
Închei aici acest articol, invitându-vă atât la Moara de hârtie, cât și la Casa memorială Gellu Naum din Comana. Dacă vă nimeriți pe-acolo în august, căutați și ceva detalii despre festival. Poate veți avea o surpriză. Poate nu veți recita, dar sigur vă puteți bucura de mângâierea unei pisici. Sau giumbușlucuri buclucașe.
Comments
