Cărțuială,  Comentez.,  Radiografia unei zile

Vineri 13 și cimitir erotic.

La ceva timp, se întâmplă să fie marți 13. Sau vineri 13. Nu pot să nu mă gândesc la superstiții, tocmai eu, pisica neagră. Dar, la fel, nu pot să nu mă întreb când mi-ar merge mai rău: marțea cu cele nșpe ceasuri rele sau vinerea neagră? Vinerea înnegrită de treișpele ăsta, nu aia cu reduceri. Dacă azi e vineri, e început de weekend (pentru ăia cu muncă, eu..:D), ar trebui să ne bucurăm, să fie fiestă ca la mondiale, să bem de pe mese și să cădem pe ele. Sau invers. În fine, who cares că data indică o cifră fatidică, apocaliptică, de necuprins cu imaginația? Să bem, așadar. Beatitudine, bineînțeles.

Ce fac eu într-o zi ca asta? Mă scarpin. Îmi place să mă scobesc în nas în timp ce citesc filozofiile Indiei. Acum citesc Teleșpan – Cimitirul, că e pe val. Nu prea îmi place. Adică, nu sunt pudibondă și nici homofobă (căci despre asta e vorba în carte), dar nici nu cred că era nevoie de atâtea detalii. Pe bune! Înțeleg ce a vrut să spună autorul în acele pasaje, dar imaginația bogată, în cazul ăsta, e clar un dezavantaj. Mă simt spectatorul unei piese de teatru cu subiect interesant, dar prost pusă în scenă. Dacă aș fi vrut film porno cu homosexuali, mi-aș fi luat unul dăpă net. Nu am ajuns nici la jumatea cărții încă, poate surprizele vor veni pe parcurs. Punctul culminant într-o operă literară vine întantea finalului. Să zic că acum abia descopăr desfășurarea acțiunii, mai am până la sare și piper. Sau poate autorul a considerat că scenele de sex descrise în așa amănunt constituie în sine condimentul necesar vânzării cărții pe site-ul editurii. Și așa nu-mi plac condimentele. Tocmai că nu am terminat-o de citit, nu știu dacă o pot recomanda cuiva, e alegerea fiecăruia. Aștept să descopăr firul narativ să pot să elimin ce este în plus (în scop comercial) și să-mi dau seama care-i faza cu cartea asta. Simt că pe asta a mizat Teleșpan ăsta, hoțomanul – pe surprindere, pe stupefacție, pe controversă, de fapt.

Foto: jesusinlove.blogspot.com

Oricum, nu pot să nu observ tendința de a povesti întâmplări banale numai cu ajutorul sexului. Sexul vinde, știu! Să nu uităm de umbrele erotice ale lui Grey, magnificul, minunatul, dumnezeiescul personaj din trilogia bestseller. Dacă mă întorc în timp, departe, trebuie să menționez Decameronul lui Boccaccio. Am forțat comparația, recunosc.

Așadar, să citim cărți albe pentru zile.. negre!

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: