Cum mi-am construit partea mea de Rai în doar 5 pași simpli.
Îmi plac foarte mult proiectele de tipul DIY, adică fă tu ceva cu mânuța ta! 🙂 Am zis-o mereu, am asta trecută și în Wishlist. Dacă timpul mi-ar permite, cu siguranță aș personaliza totul în jurul meu.
Într-o zi, stăteam așa și mă gândeam la nemurirea sufletului. 😀 Și îmi spuneam că oamenii tind spre echilibrul perfect, sunt în căutare permanentă de egalitate, dar noi nu suntem egali decât în fața sfârșitului. Păi, asta înseamnă că Raiul meu este la fel cu Raiul tău, așa-i? Ok, să zicem că sunt de acord. Dar de ce nu aș alege partea mea de Rai încă de pe acum, să n-avem discuții mai târziu? 🙂
Nu-mi trebuie spațiu mare. Cam cât pentru o căsuță modestă, doar cu parter și acoperiș maro. Dar curtea… Oh, curtea mea de Rai trebuie să fie verde, doar știi cât de bine îmi face verdele crud, abia plouat. Pământul umed, copaci dați cu var pe jumătate de tulpină, ghivece cu brăduți picurați din nori, iarbă proaspăt crescută, aplecată sub stropii reci de toamnă. Te-ai prins, nu-i așa, că urmează să zic și de un gard viu, frumos aranjat, modelat altfel în fiecare an. E viu și se mișcă, îmi mărește spațiul, face pasul înapoi înainte de fiecare dată când simte că am nevoie de aer. Și partea cea mai bună e că, în Rai, tu nu trebuie să faci nimic, e totul motorizat. De exemplu, te poți folosi de mașina electrică pentru tuns gard viu, motocositoare cum ar spune tata. Eu nu mă prea pricep la astea, dar încerc. Cunoști și tu sentimentul acela în care te uiți la ceva realizat de tine, cu trudă și sudoarea frunții. Ei, pentru acea trăire merită să depui tot efortul.
Primul pas, l-am zis: gard viu, ce separă partea mea de Rai de restul grădinilor. 😀
Doi. Copacul cu cărți sau colțul de lectură în natură. Recunosc, nu-i ideea mea. Există un proiect de acest gen în București, în Grădina Cișmigiu, dar nu-i așa că merge de minune (dumnezeiască) în grădina mia? :”>
Un copac cu rafturi pline cu cărți – practic, vor fi copaci din Raiul plantelor ce vor susține file din povestea altor copaci ca ei… Ah! Bucățică din Edenul meu: copaci și cărți culese din el în fiecare zi din anotimp. 🙂
Al treilea pas, nu se putea altfel: grădinița mea cu flori . Din nou, la partea cu sădit și îngrijit să zic că mă pricep. Cum să nu-ți placă atunci vezi cum, din câteva semințe sădite ici-colo, pământul ăla negru se transformă încet-încet în așa ceva?
Întotdeauna, dar întotdeauna, apanajul perfect pentru a pune în evidență frumusețea unei grădini cu adevărat îngrijite este dat de un gazon fashion, adică proaspăt tuns, mereu la patru ace. Pentru asta, voi avea nevoie de o mașină de tuns iarba. 😀
Drumul spre iad este pavat doar cu intenții bune, dar te-ai gândit vreodată cum arată aleile Raiului? 🙂 În sufletul meu, eu mi-am construit o alee pavată cu felii de buturugă. Te întrebi cum e posibil? Da, știu, vorbim despre Rai, dar te poți folosi și acolo de un motofierăstrău, la o adică o drujbă mai micuță.
Și cum asta nu este de ajuns, locul de ținut la adăpost toate aceste ustensile (indispensabile, după cum vezi), va fi tapetat cu același tip de decor. Inedit, viu și, crede-mă, vesel.
Ăsta fuse al patrulea punct.
Cinci. Foișor din lemn. Ce imprevizibilă sunt, nu? :)) Da, visez la acel foișor, adăpost pentru zilele libere (de aici) și pentru „pedepsele” (de dincolo). Nu-s optimistă de felul meu, dar nu ți-am zis că-mi place verdele? Mă înveselește și îmi reprezintă partea mea de Rai. Verdele crud și scoarța copacilor. Recunoaște, și tu tânjești la asta.. 😀
Hai să-ți zic ceva acum, pe final: degeaba vrei și tu partea ta de Rai (aproape ca a mea), dacă n-ai cu cine, dar mai ales nu ai cu ce… adică scule electrice. Uită-te printre rânduri mai sus și, oricum, dacă ajungi să alegi, să mergi la sigur: uită-te de GTools. Astfel, ești cu un pas mai aproape să-ți vezi visul sub tălpi goale pe iarbă proaspăt tunsă.
#15. Proba SuperBlog: Cu sculele electrice potrivite, și tu poți fi un meșter priceput!
Un comentariu
Pingback: