Despre istorie, prieteni, liniște și mult verde.

Primul guest post* al blogului… Mă gândeam de foarte mult timp să invit pe cineva să scrie un articol pentru opisicaneagra.ro.

*guest post – atunci când o persoană scrie pentru un blog, altcineva decât posesorul acelui site. trad.: post de oaspete. :))

Sfârșitul săptămânii trecute a fost foarte aglomerat. Am dormit puțin, am mers mult pe jos (din nou!), m-am văitat de picioare, dar a meritat tot efortul. 🙂 Am rămas cu multe amintiri frumoase (și în aparatul foto, dar mai ales în minte), am făcut o plimbare pe Calea Victoriei în Noaptea muzeelor și am mâncat șaorma pe malul Dâmboviței, în inima nopții. Tare, sau ce? 😀

Dar… Toate la timpul lor. Astăzi este despre Parcul Carol, despre istorie în imagini vechi și noi, despre liniște și, mai ales, despre prietenie. Plus: verdeeee. 😀

În ultima vreme am tot colindat prin București. Din diferite motive: evenimente, parcuri sau întâlniri la ceas de seară. Întâlniri cu doi prieteni foarte dragi: Sorina și Vio. 🙂

În multele noastre plimbări, îi tot sugeram Sorinei să scrie. Despre orice vrea, fie o recenzie sau despre vreun eveniment la care am participat împreună sau nu. (Nu am uitat de postarea de la Ziua Europei! 😀 ) Reticentă, perfecționistă, articolele îi ies foarte lungi, cu multe detalii, recenziile sunt cam stufoase, zice-se. Sunt sigură că sunt persoane cărora le-ar face plăcere să o citească, dar Sorina mea nu scrie nicăieri. Dar o va face! 😉 Măcar aici, din când în gând. 😀

Gata, am vorbit destul. 😀 Îi mulțumesc Sorinei că mă suportă când vorbesc prea mult, că a acceptat să scrie despre turul pietonal și îi mai mulțumesc frumos pentru plăcintele ei deosebite sau fasolea aia care mi-a mers la suflet. 😀 Sau pentru crema de zahăr ars. Sau rețeta minunată pentru un milkshake de milioane. 😀

Așadar: Guest post Sorina Anghel – București Verde Vesel

Tur pietonal prin Parcul Carol

Duminica trecută, împreună cu Georgiana și Viorel, am explorat Parcul Carol într-un tur pietonal organizat de către cei de la Walkabout Free Tour. Andrei, ghidul nostru, ne-a plimbat pe aleile însorite ale parcului, îndemnându-ne să explorăm poveștile cu iz istoric ale acestui loc.

• Firul poveștilor a început să fie depănat de la Fântâna Zodiac din fața parcului. Fântâna a fost construită în 1935 de către arhitectul Octav Doicescu la dorința lui Carol al II-lea care voia să sărbatorească în fiecare an orașul București (Luna Bucureștilor), iar mozaicurile negre pe fond cenușiu ce o împodobesc, așa cum și numele grăiește, reprezintă zodiile.

• Atunci când a fost construită această fântână, piața se numea Piața Mareșal Joffre (azi, Piața Libertății). Joseph Joffre, fost general francez, ce a avut o influență importantă în primul război mondial, i-a cunoscut pe frații Capșa (proprietarii Cofetăriei Capșa de pe Calea Victoriei) la inaugurarea acestei piețe. Aceștia, din dorința de a impresiona, au creat o prăjitură cu multă ciocolată în forma castelelor franțuzești cu numele generalului – Prăjitura Joffre, completată de tort Joffre, rețetă păstrată până în zilele recente.
• Parcul a fost construit pentru a găzdui „Expoziția generală română” de la 1907, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I. Proiectul, coordonat de arhitectul D. Berindei, a fost inspirat de Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900 şi a cuprins pavilioane dedicate industriei, comerţului, agriculturii, silviculturii, minelor, culturii şi artelor. S-a estimat un număr de 40.000 de expozanți și aproximativ 2.000.000 de vizitatori pentru o perioadă de 6 luni cât dura expoziția. Construcțiile au fost gândite ca pavilioane temporare, demontabile, foarte puține dintre ele păstrându-se astăzi. Locul a fost gândit ca un orășel cu alei, străzi, pavilioane, locuri de distracție, restaurante. Mai multe detalii despre această expoziție, aici.
• Poarta de la intrarea în parc avea forma unui arc de cerc, iar prin arc se vedea Palatul Artelor (aflat pe locul actualului Mausoleu)– considerat bijuteria expoziției și  în care se găseau cele mai importante exponate.

• Următoarea oprire a fost în fața Muzeului Național Tehnic Dimitrie Leonida – unul dintre puținele pavilioane ale Expoziției care au rezistat în timp. Am aflat că aici, în 1909, s-a construit Muzeul Național Tehnic Român de către Dimitrie Leonida împreună cu ucenicii primei Școli de Electricieni și Mecanici. Profesorul a dorit ca exponatele din acest muzeu să aibă rolul unor prezentări didactice interactive, oricine putând înțelege cum funcționează diferite mecanisme, să poată activa fenomene electrice sau să observe principiile magnetismului. Muzeul adăpostește piese de mare valoare și, clar, necesită o vizită! 🙂

• Castelul Vlad Țepeș – construit tot în 1906, adăpostea un turn de apă, însă, din cauza faptului că era inestetic pentru Expoziția de atunci, s-a hotărât ca acesta să reproducă la scară mai mică Cetatea Poenari ridicată de Vlad Țepeș. Turnul castelului, înalt de 23 de metri, cu un diametru de 9 metri adăpostește un rezervor de apă din fontă cu o capacitate de 200 metri cubi. Azi, acest castel adăpostește Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. Pe 15 mai a fost Ziua Portilor Deschise la Castelul Vlad Țepeș, ocazie cu care l-am vizitat și noi.

• Giganții, două statui cu o înălțime de 3,5 metri, sunt amplasate în prezent pe aleea principală a parcului. Inițial, Giganții au fost amplasați în fața Muzeului Artelor, unul în fața celuilalt, iar între ei, culcată, se afla Frumoasa Adormită. Conform unei legende, cei doi gemeni îndrăgostiți de aceeași fată au fost transformați în piatră din cauza dragostei lor neîmplinite, iar fata transformată în cascadă. Azi, Frumoasa Adormită se găsește în Parcul Herăstrău. Sculpturile au fost realizate de Dumitru Paciurea si Frederick Storck.

• Arenele Romane  – Teatrul de Vară – construite de către inginerul Elie Radu și arhitectul Leonida Negrescu, a fost locul de desfășurare pentru festivitățile de deschidere și de închidere ale Expoziției și ale altor manifestări culturale și artistice. La închiderea Festivității Oficiale a  Expoziției s-a jucat spectacolul Povestea Neamului de Vasile Leonescu și T. Duțescu-Duțu, care prezenta întreaga istorie a neamului românesc, de la intrarea lui Traian în Dacia, până la Războiul de Independență. În prezent, Arenele Romane au o capacitate de 5500 de locuri în aer liber și găzduiesc numeroase concerte.

• Mausoleul din Parcul Carol, construit pe Dealul Filaret pe platoul ce domină parcul, în locul Palatului Artelor, s-a numit în perioada comunistă Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei pentru socialism. Actualul Mausoleu are o înălțime de 48 de metri, fiind realizat în anii 1959-1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu. Conceput ca o necropolă, are o bază construită masiv și placată cu granit negru. În partea de sus are amplasate cinci arcade placate cu granit roșu. Baza Mausoleului conține o incintă circulară căptușită cu plăci de granit roșu, iar cupola este ornată cu un mozaic acoperit cu foiță de aur.
• Rotonda cuprindea criptele a trei reprezentați de seamă ai comunismului din România: dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. I. Parhon.

• In fața Mausoleului se află Mormântul Ostașului Necunoscut.

• Turul s-a încheiat cu poze de grup, zâmbete și mulțumiri.

Minunatul Parc Carol mai are încă multe de arătat și multe povești de spus, pe care le vom savura într-o vizită viitoare. 🙂

Mi-a plăcut foarte mult, sper că și vouă! Mai multe imagini de la tur, made by Me, găsiți aici.

Comments

comments