Aberații

Aici ar intra postările pe care nu le pot încadra niciunde. Dacă aberez, mă scuzați. Pardon! Merci!

  • Aberații,  Particip, nu asist!

    Prințesele știu să… ceară.

    A fost odată ca niciodată un împărat care avea trei fete. Prințesele erau toate frumoase din cale afară – păr lung, bogat, ochi mari și curioși, picioare lungi și talie de viespe. Orice prinț din împărățiile vecine și-ar fi dorit o soție dintre cele trei fete. Împăratul era tare mândru și accepta foarte greu ideea ca fetele să i se mărite. Asta până într-o zi. Atunci cele trei s-au dus drum întins la tatăl lor și i-au spus că își doresc și ele să cunoască prinți frumoși, să se îndrăgostească și să plece fiecare la casa ei. La auzul acestor vorbe, tatăl a tresărit și, strângând în mână sceptrul, a…

  • Aberații,  Comentez.

    10 motive ale insomniei.

    Nu știu cum se face, dar în ultima vreme am tot scris sub formă de jurnal. 😀 nu-i vina mea, e de la soare, de la electromagnetism, astea. :)) Gata, bre, mi-am revenit și, cu mânecile suflecate, trec la treabă serioasă. Nu că alergatul și alte simțiri nu fură serioase, doar că mai trebe și ceva în stilu-mi caracteristic. Mai acidozâmbărețopamfletistic. 😀 Așadar. O listuță, niște bulbi drăguți și toată lumea iese din starea nasoală de bocet și jale. Hopa, că n-a murit nimeni. :)) Cele 10 motive (nu cauze, că nu-i nimic negativ aicea) ale insomniei:

  • Aberații

    Când mă bucur de cafea…

    …am o senzație de liniște pură. Nu beau cafea în fiecare zi. Uneori pentru că nu am timp, iar alteori mi-e lene să-mi fac. Și renunț la idee. Dar cel mai adesea aleg să o beau rece, înțepenită cum îi zic eu, în liniște, cu sorbituri mici și rare. Să înghit încet, în timp ce îmi alunecă pe gât, simțindu-i gustul dulceag și cremos de lapte. E porția mea de liniște. Îmi beau cafeaua în timp ce savurez o carte bună sau vreun articol interesant de pe vreun blog. Sau vizionând funny videos cu pisici – nu mă satur niciodată de ele. Sau de cele cu căței care își reîntâlnesc…

  • (de)Lirice,  Aberații,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu

    Metafore, c-așa se poartă.

    De obicei, la volan îmi vin cele mai multe idei. În legătură cu orice, oricum, oricând. Azi dimineață, pe drum, timp de o oră și jumătate, am scormonit prin sertarele creierașului, am colindat munți de amintiri (da, voi scrie despre experiența de la Băile Tușnad – mi-nu-nat!), am cotrobăit prin cotloanele sufletului meu și, eventual, al altora. Mi s-a aprins beculețul atunci când a răsărit și soarele. Nu-mi place să compar oamenii pentru că nu-mi plac lucrurile începute și neterminate. Dar este în firea noastră să catalogăm, așa ne funcționează creierul, nu putem percepe mai bine lucrurile decât așa – categorisind. Așadar, povestea ar suna cam așa:

  • Aberații

    Unicorni și căluți de mare.

    Nu știu dacă a observat cineva până acum, dar îmi place punctul. Am mai spus-o și aici. Îl pun peste tot, mai ales după titlu. E dramatic, dar și comic. Simplu, dar cu semnificații complexe, dincolo de cercul perfect pe care îl înfățișează. La urma urmei, punctul înseamnă viață – până ajungi la Marea Trecere, nu faci altceva decât să pui punct și să o iei de la capăt. Aici e paradoxul – când apare în peisaj, poate fi și este, de cele mai multe ori, dureros, îți smulge bucăți din suflet și le înfige în sulițe, dar același punct te sustrage dintr-o situație toxică și te obligă, practic, să…

  • Aberații,  Comentez.,  Vorbe de duh

    De ce proștii sunt ploști*?

    Trăim într-o lume cu curu-n sus – nu mai e nicio urmă de îndoială. Dar parcă, pe vremea mea, lucrurile nu stăteau chiar atât de… prost. Nu mai ai loc de ei, te urmăresc, te strangulează în dezacorduri, în fudulă prostie și în manele ascultate la telefonul fără fir fără hendsfri sau credit, dar cu taci și poze de jmecher pe post de uălpeipăr (nu mai poți să scrii o propoziție 100% românească, fir-ar ele să fie de englezisme!). Cum bine spuneau Paraziții, facem slalom printre cretini zi de zi. Cum am putea face abstracție de ei? Cum ies din casă, pac! îl văd în lift – cretinul de scuipă flegme unde-i vine. Ies…

  • Aberații

    Noapte din folclor.

    Populară, neînfricată, ușor egoistă – noaptea mea. Adică muzică, întuneric, nesomn. Voi avea două zile infernale, dar nici nu o să am timp să mă gândesc la asta. Am revenit pe laptopul meu și am descoperit chestii. Sper să apuc umpic de timp să șeruiesc. Cică e anul Caprei, se anunță unul bunuț, prosper. Lasă că e bine! Oricum, dacă era ceva de rău, spuneam că nu contează, cine ia așa ceva în seamă? :)) Rezoluții nu am, poate doar astea de aici (click!). Gata. Inspirație zero, iar Ene mi-a încălzit pătuțul. Mi-e somn. Ha, ha..

  • Aberații,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu

    Haștag: eneprostu.

    Un hashtag este un cuvânt sau o frază, precedate de semnul #. Este o modalitate de a înștiința prin etichetarea tipului de conținut. Cuvintele care apar în mesajele de blogging și rețele de socializare. (dexonline) Așadar, vă înștiințez de nesomnul meu prin diez eneprostu. Am senzația că numai mie mi se întâmplă. Am avut câteva seri în care mă lua somnul pe la douășpe noaptea și ziceam binemersi, că adormeam și eu ca omu` pe la unu, unu jumate. Acum, niet! Iarăși îl dau pierdut pe moșulică. Hă hă! Ce chestie! Până și eu îmi caut un moșulică, tot prost și ăla, dar al meu trebuie musai să vină înainte de miezul…

  • Aberații,  Comentez.,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu

    10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara..

    Am văzut că e la modă treaba asta cu 10 motive pentru care.. e bine să bei cafea, introvertiții sunt mișto, bărbații înșală, o căsnicie eșuează sau cățeii ridică piciorul când.. în fine, ați prins ideea. Am zis să fac și eu o asemenea listă cu cele 10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara. Mă gândeam eu așa, ieri, când veneam de la cumpărături. Așadar… 10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara 1. economisim benzină – pentru că nu mai folosim aerul condiționat. Și încă un plus ar fi că mașina trage mai bine. Mai ales când e vorba de un motoraș micuț. 😀 2. răcoarea…

  • Aberații

    N`am plecat, deci nu mă întorc.

    Salut! Am revenit. Vedeți asta. Am multe de povestit despre vara ce tocmai a trecut (cel puțin calendaristic). Opinii inopinate despre aproape orice, cum zic. Așa că avem treabă. Vreau să tai de pe wishlist punctul 9. Trebuia să încep de ieri. Dar recuperez azi. Scriu două articole. Ăsta și încă unul. 😀 Welcome back to me! Și să ne citim cu bineee! *fresh new attitude*

  • Aberații,  Comentez.,  Panseuri

    Fuck you very much!

    Mai demult, când credeam eu că-s micuță, mă ghidam după două zicale – Aparențele înșeală (asta pentru că, adesea, eram judecată după copertă) și Everybody lies (asta pentru că.. așa). Lipsa de experiență de viață m-a dat cu capul de pereți de foarte multe ori, dar mai mult naivitatea mea, încrederea mea în bunătatea oamenilor pe care i-am întâlnit și cărora le-am zâmbit sincer, cu ochi de copil – astea m-au determinat să am regrete. Da, știu, te dezamăgesc oamenii de la care ai așteptări prea mari pentru nimicnicia lor, dar când vrei să vezi lumină chiar și când e noapte în sufletul lor, cu ce ești tu de vină? Da, toată lumea…

  • Aberații,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Panseuri,  Vorbe de duh

    Decorticarea!

    *Semnul exclamării, semnul exclamării, semnul exclamării* Mă gândesc că nu mai vreau să mă gândesc.. Am niște stări nefirești, extraordinare (adică în afara ordinii) de câteva zile.. Poate sunt meteosensibilă și nu știu eu. Nu-mi place să fiu meteosensibilă, tu! Nu-mi place nici măcar sintagma asta! Sună a refren de șlagăr, un tip cu o tipă buclată cântă de zor pe brânci prin Herăstrău, toamnă târzie și bacoviană, el în hidrobicicletă, ea, diafană, se cacă din sălcii.