Particip, nu asist!
Lista de participări la evenimente. Indiferent de natura lor.
-
Despre ce vorbim noi aici, domnule?
Vorbim despre Craiova, oraș ce candidează (împreună cu regiunea Olteniei) pentru titlul de Craiova Capitală Culturală Europeană 2021. Cu această ocazie, Casa de Cultură Traian Demetrescu lansează bloggerilor o provocare: indiferent dacă ești oltean sau nu, ești invitat să scrii despre evenimentele din Craiova Culturală la care (ai vrea să) participi. Și, slavă Domnului, ai de unde alege: de la Constantin Brâncuși sau Marin Sorescu la Festivalul Internațional Shakespeare! 🙂 Astăzi vă anunț că Teatrul ACT din Bucureşti prezintă joi, 30 aprilie, spectacolul ˝PĂI…DESPRE CE VORBIM NOI AICI, DOMNULE?˝, la Teatrul Colibri Craiova, în cadrul proiectului COLIBRI într-un ACT, un spectacol de Cătălin Ştefănescu după romanul Moromeţii de Marin Preda. Din fericire și spre…
- București cu blocuri gri, Despre mine și ce lucruri minunate fac eu, Jurnalism, Particip, nu asist!, Radiografia unei zile
„Cărțile deschise” au rămas închise…
Mi-am petrecut ziua onomastică hoinărind prin magazine și alergând printre milioane de gânduri ce-mi electrizau emisferele cerebra.. de fapt, sar peste introducere și trec direct la subiect. În fiecare an, din ’95 încoace, pe 23 aprilie, se sărbătorește Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Editura Litera și ziarul Ring au organizat un eveniment în cinstea cărților și ne-au invitat să formăm un lanț uman în jurul Casei Poporului, fiecare urmând să ținem în mână o carte deschisă. Participarea la Noaptea cărților deschise îți aducea o carte gratis. Asta a adunat ceva lume. Dacă e ceva moca, românu’ se înghesuie. Nu contează că nu a citit în viața lui…
-
Cărțile copilăriei, la plimbare pe două roți.
Când eram copil, visam la o bicicletă care să fie numai a mea. Voiam una pentru fetițe – roz, fără cadru și nu prea înaltă. Până la urmă, am învățat să merg pe o bicicletă rusească (sau românească?), mare, cu cadru și fără frâne prea bune. Dar mă distram de minune! Până am călcat un om. 😀 Nu am mai nimerit să pun frână, iar cu direcția și așa nu stăteam prea bine… M-am speriat, ce-i drept, dar faptul că omul acela nu m-a certat, ci mi-a zis să am grijă să nu mă lovesc și mi-a ciufulit, prietenește, părul din creștet, m-a ambiționat și astfel am reușit să dau piciorul peste cadru,…
-
Prin „Bucureștii lui Eliade”.
Mircea Eliade este unul dintre acei scriitori care m-au marcat încă din timpul liceului. L-am descoperit la țigănci, i-am demascat subînțelesuri, am încercat să-i mențin, totuși, acea aură de mister pe care însuși autorul și-a creat-o în juru-i. Eliade s-a jucat cu sacrul și profanul, a jonglat cu simboluri, transformând lumea mahalalei bucureștene într-o lume magică. Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate, A.R.C.E.N. pe scurt, a organizat (și) ieri un traseu cultural pietonal „Prin Bucureștii lui Mircea Eliade”, la care am participat (cu mare drag), alături de peste o sută (!) de persoane care mai de care mai… pestrițe. 🙂
-
Susțin Festivalul Național de Film pentru Nevăzători.
Conform fnfn.ro, Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători este primul festival de film din România destinat persoanelor cu deficienţe de vedere. Acest festival este organizat de Fundaţia Cartea Călătoare, în parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, iar prima ediţie a festivalului va avea loc în Bucureşti, între 15-19 mai, la Cinema Elvire Popesco (Bd. Dacia, nr. 77, în incinta Institutului Cultural Francez) și la Cinema Muzeul Țăranului (Muzeul Ţăranului Român, Str. Monetăriei, nr. 3). Pe parcursul a cinci zile, vor fi organizate proiecţii de filme cu descriere audio, destinate persoanelor nevăzătoare, dar vor putea participa şi persoanele fără deficienţe de vedere care vor urmări filmul în condiţii obişnuite. Descrierea audio…
-
SuperBlog mi-a dat SuperPuteri!
Cum îmi dau seama că un eveniment la care am participat a fost sau nu unul reușit? După numărul de poze cu care am plecat în telefon de la petrecere. De la Gala Spring SuperBlog 2015, nu am decât amintiri „împrumutate” de pe grup. În memoria zmarfonului, doar câteva. Vorbesc despre fotografii, să nu uităm. Că, de adunat, am adunat multe imagini în sertărașul SB din emisfera cerebralo-pisicească. :)) Zâmbete, dans, glume, oameni deștepți. Și trezi până târziu. SuperBlog mi-a dat SuperPuteri. Acum știu că:
-
Despre experiența „Youth bloggers for No Hate Speech”
Deși mi-am început de activitatea de blogger încă de pe vremea răposatului yahoo 360 (continuând pe blogspot, apoi pe wordpress), nu m-am gândit niciodată să fac din asta o treabă oficială. Adică am vrut să fac, mi-am dorit, dar eram sceptică în privința rezultatelor. M-am gândit să țin un blog, să-l cresc frumos, dar, cum rezultatele nu apar peste noapte, nu am avut răbdare. Asta până într-o zi, când am trecut de la dorință la fapte. Nu am mai așteptat să mi se întâmple, am făcut.
-
Cenușăreasa 2.0
Nu a fost odată ca niciodată. Aia e altă poveste. Astăzi este și încă va mai fi Cenușăreasa 2.0, fiica unui baron local din Alexandria (a noastră, de Teleorman, bre, ce cauți în Egipt?). De ce i se spunea așa? Eh, știi cum e cu copiii, sunt răutăcioși și spun lucruri trăsnite pe nume – au poreclit-o Cenușăreasa pentru că-i plăcea să ardă banii lui tată-său, nu rămânea nimic de ei, doar cenușă în vânt și pe… obrazul ei subțire (cu cheltuială se ține). Nu o deranja treaba asta. După divorțul (iminent) al părinților, mama a plecat în țările calde cu jumătate din averea declarată a împăratului, iar copila a rămas…
-
Cu o greblă, ba se face primăvară!
Adunând prin crâng la poante, Grebla ta zâmbind din start, Sa nu-i calci coltii, ca poate Te alegi cu capul… spart! Nicolae Rogobete Cum se întâmplă în fiecare an: a venit primăvara. Calendaristic, pe la 1 martie. Cu timpul, vremea adicătelea, mai trebuie să stau de vorbă. Am avut eclipsă, am avut echinocțiu, am avut cojoace, dar le-am dat jos. Am făcut și curățenie de Paște, vă aduceți aminte. Casa e lună, eu sunt plină. Plină de nerăbdare să ajung acasă, la țară.
-
Ziua partenerului SuperBlog.
Anul acesta a început bine. Mi-am luat „punctro” și m-am apucat de treabă. Pe 2 martie, am aflat că există un concurs de blogging. Am ridicat o sprânceană și, simțindu-mi ambiția stârnită, m-am înscris pe SuperBlog. Am început cu un articol în care am anunțat înscrierea mea la Spring SuperBlog 2015, pentru ca apoi să aflu prima probă, apoi pe a doua și tot așa. Am scris, am avut idei și idei, unele mai inspirate, altele mai puțin apreciate, dar toate mi-au fost dragi. M-am bucurat de fiecare subiect în parte și am încercat să fac abstracție de partea de promovare propriu-zisă, scriind mai mult pentru mine, pentru cititorul meu,…
-
Cu taste curate, înainte de Paște.
Pfiu, nici nu știu cum au trecut primele luni din anul ăsta, acuși vine Săptămâna Luminată și nu am terminat cu trebăluiala prin casă. Persoană organizată fiind, îmi fac dinainte un plan de bătaie: De când mă știu, sau de când m-am apucat eu de făcut curățenie, am început cu bucătăria – așa cred că am mai mult spor; dacă le văd pe toate bine aici, restul casei mi se pare că se rezolvă de una singură; sunt sigură de Triumf când vine vorba de lupta împotriva grăsimii din bucătărie: Triumf Degresant Forte Universal îmi e ajutorul de nădejde, prietenul bun la toate – dizolvă petele dificile de grăsime și…
-
INTEL…igență fericită.
Lume, lume! Astăzi, de Ziua Internațională a Fericirii, într-un prag de primă… toamnă, vreau să anunț apariția pe piața descoperirilor tehnologice a tonomatului de fericire! Deși are dimensiuni reduse, acest aparat poate cuprinde toate visele proprietarului, oricât de mari și multe ar fi ele! Gadgetul poate avea, în funcție de nevoi, forma unei pisici care toarce pe brâul sobei în zilele de primăvară cu babe ce-și schimbă cojoacele sau poate înfățișa (pe ecranul de 10 inch) amintiri din îndepărtata copilărie a omului ce tocmai îl privește! Printr-o simplă atingere, tonomatul de fericire se transformă într-un jukebox care vă poate recunoaște preferințele muzicale în funcție de profilul de facebook! Îi alungă…