București cu blocuri gri,  Despre mine și ce lucruri minunate fac eu,  Jurnalism,  Particip, nu asist!,  Radiografia unei zile

„Cărțile deschise” au rămas închise…

Mi-am petrecut ziua onomastică hoinărind prin magazine și alergând printre milioane de gânduri ce-mi electrizau emisferele cerebra.. de fapt, sar peste introducere și trec direct la subiect. În fiecare an, din ’95 încoace, pe 23 aprilie, se sărbătorește Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Editura Litera și ziarul Ring au organizat un eveniment în cinstea cărților și ne-au invitat să formăm un lanț uman în jurul Casei Poporului, fiecare urmând să ținem în mână o carte deschisă.

Participarea la Noaptea cărților deschise îți aducea o carte gratis. Asta a adunat ceva lume. Dacă e ceva moca, românu’ se înghesuie. Nu contează că nu a citit în viața lui o carte cap-coadă. E gratis, luăm cu sacoșele. Unele, de rafie.

opisicaneagra carti in pungi

M-am hotărât să ajung și eu. Pentru eveniment în sine, pentru ineditul situației, pentru câteva imagini de blog și, bineînțeles, pentru carte. Când am ajuns acolo, am făcut poze și am așteptat-o pe Mădălina, apoi a ajuns și a doua Georgiană. :)) Lumea începuse deja să umple trotuarul din fața Casei Poporului, în căutarea timpului pierdut cărților interesante pe care le pot citi (sau nu) gratis. Am început să punem întrebări: dar cum se desfășoară treaba asta, cum și unde va trebui să stăm și, mai ales, cine împarte cărțile? Am vorbit cu o voluntăreasă pe care, într-un final, noi am lămurit-o pe ea și nu invers. :)) Mi s-a părut adusă acolo cu forța și fără vreo legătură (sentimentală, măcar!) cu evenimentul. Au fost foarte mulți copii, adolescenți care păreau interesa(n)ți. Am așteptat, informate fiind că vom deschide cărțile la 19:45. Dar ce să deschidem că nu aveam cărți și nici măcar o revistă, ceva. :)) Cărțile veneau spre noi (înainte și înapoi), dar dispăreau la fel de repede – prin vreun sân sau îmbrățișate de parfumul unei sacoși de piață. Mi-era și milă.

La un moment dat, în jurul meu toți aveau cărți, eu nu. Am făcut nazuri. Eu voiam Tolstoi – Învierea. Ei aș! Vise, taică.. Nu am apucat decât asta:

Agatha Christie - Cu cartile pe fata

..și am fost tare încântată! 😀 Titlul cărții e foarte sugestiv și ne-a inspirat să facem câteva poze:

Treceau oameni pe lângă noi ținând în brațe un maldăr de cărți și nu sunt sigură nici acum că acelea ar fi fost de dat. Alții aveau câte patru-cinci. Așa că am mai luat și eu încă trei: Franz KafkaAmerica, Moarte printre nori de Agatha Christie și un roman de dragoste pe care nu am ținut morțiș să-l am, dar e bestseller New York Times 😀 – Dragul meu necunoscut de Elizabeth Hoyt. De-abia aștept să le citesc și să le ofer cele cinci lăbuțe jucăușe. 🙂

Carti deschise - opisicaneagra.ro

Uite că a venit ora opt fără un sfert, dar lanțul nu era lanț. Eram, mai degrabă, niște zale rupte și aruncate la întâmplare într-un sac. Nimeni nu a dat mâna cu nimeni, nu am înconjurat nicio casă, nimic. Când am văzut că rămânem din ce în ce mai puțini oameni pe acolo și toți cei din jur s-au pus în mișcare, atunci am realizat și noi că e gata. Păi, cum gata?! Păi, și lanțul umanoid? Păi, poze de presă și interviuri? Și, mai ales, când deschidem cărțile? Întrebări care își vor găsi, poate, răspuns la anu’.

Concluzia?

Noaptea cartilor deschise s-a transformat în noaptea mintii, în zilele cartilor închise între patru pereti de rafie.

Comments

comments

18 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: