Eu și iarna sunt pe val, bose! • opisicaneagra.ro

Mă apucase pe mine astă-vară o nebunie cu alergatul. Mă trezeam dimineața la 7 (!!) și ieșeam în Orășel. Al copiilor, nu în cluburi. Motivația nu știu de unde venea și nici ce voia de la mine. Am un metabolism bun de la natură, nu ar fi fost nevoie să slăbesc. Dar îmi plăcea să zic că mă tonifiez. :))

În fine, nu știu de ce râd. Că, până la urmă, alergatul ăsta nu este numai despre corp frumos de arătat în revistă sau despre statusurile pe Facebook (pe care și eu le foloseam, 😀 normal), este și despre tonifiere și un stil de viață sănătos. Doamne, cum sună asta! Ca în spoturile alea de câteva secunde, publicitatea neplătită. :))

Râdem, glumin, dar eu chiar am avut o vară în care am făcut mișcare, iar lucrul ăsta a atras de la sine și schimbarea alimentației… în bine. Strâmbam din nas la meniurile cu bombe calorice, nu mai voiam suc negru și apa începuse să-mi placă mai mult decât orice alt lichid. Apă rrrece. Treaba mergea bine…

Între timp, motivația a dispărut în ceață. Ca măgarul. Am sărit peste o zi de alergat (se pune că am făcut efort?), am mai amânat încă o dată și gata, aia a fost. Acum a venit frigul, e iarnă. Nu a nins, dar nici nu contează – cum să ies s-alerg pe cancerul ăsta? 😀 Ca să pot face asta, am nevoie de chestii energizante: un psihic bun, o ciocolată la sfârșitul cursei, o muzică bună…

Bineînțeles, aici voiam să ajung. Știți și voi că am câștigat o brățară din aia de-ți măsoară pașii, kilometrii parcurși și altele, doar m-am lăudat pe aici. 😀 Ei bine, m-a ajutat enorm. Doar căștile mi-au dat maaari bătăi de cap. Ba erau prea mari, ba îmi ieșeau din urechi. Ba aveau firul prea lung de-l înfășuram de 3 ori pe mijloc, ba era atât de scurt încât trebuia să alerg ca omul ăla drăguț din Notre Dame. Se auzeau așa, cât de cât. Bine că știam versurile și îi ajutam pe soliștii mei din cap să-și găsească mai ușor cuvintele. Asta dacă nu ascultam soundtrack-ul filmului The Hobbit, caz în care îmi trebuia un sistem cu stație și boxe după mine. Cum să alergi, domnule, până îți ies plămânii pe o piesă ca asta și să se audă și încet spre foarte încet? 😀

https://www.youtube.com/watch?v=0157Rab1TGI

M-am pierdut. Nu în parc (deși…), ci pe drum. Nu am mai ieșit deloc de câteva luni bune. De prin vară. Dar eu vreau să fiu și iarna pe val. Ia să vină Moșu’, bre, și la mine cu o pereche de căști din astea dă boss, BOSE. 😀

Au șasă chestii mișto, elementare pentru motivațiunea mea:

sunt verzi – nu comentez; :))
stau bine în urechi – pfiu, în sfârșit!
au un sunet clar și profund – și eu sunt pro…fund, de aceea am nevoie să alerg în continuare;
sunt rezistente la apă și transpirație – păi, nu tre’ să fiu și io pe val? 😀
sunt feașăn – au poșetă în trend;
au microfon și pentru apelurile telefonice – aceste căști Bose sunt și pentru iPhone, deci îi bini, nu-mi fac griji că nu-l aud pe bădița când îmi vorbește despre muzică, site-uri și statistici. Și altele.. 😀