Frânturi de suflet,  Panseuri

S-a dus și 2022. Hey, 2023, show me what you got!

E 31 decembrie, aproape ora 18. Am în gând de câteva zile articolul de față. Și am zis să aștern aici câteva gânduri despre anul ce tocmai se încheie…

S-a dus și 2022…

Per total, a fost un an bun, dacă aș face o medie. Foarte bun, din anumite puncte de vedere. Dar a fost și foarte dureros. Unul dintre acei ani triști, ce mi-a mai știrbit din suflet. Încă o bucată. După câteva luni de suferință, Neagra mea li s-a alăturat membrilor familiei mele ce nu mai sunt pe acest pământ. Cel puțin, nu în mod vizibil… Nu am povestit aici, pe bloguri, până acum. Am scris despre, dar nu sunt în stare să le aștern pe blog, în văzut tuturor. Mi-e o durere acută, mult prea intimă, iar ceea ce aș scrie aici mi s-ar părea mult prea puțin față de momentul ăla când am ținut-o în brațe pentru prima oară fără viață… Te iubește mami, Neagrostea mea! Dintotdeauna pentru totdeauna.

Deși mi-am setat fel și fel de obiective din diferite domenii la începutul lui 2022, evident că nu le-am bifat pe toate. Dar este timp! Și, cel mai important, s-au întâmplat atâtea lucruri faine cu mine în acest an, încât nu am mai avut cum să mă mai uit la ce NU am făcut. O logodnă într-un oraș absolut mi(mi)nunat, cununie civilă (alături de oamenii noștri), momente de liniște cum nu am mai experimentat până acum, dorințe de a fi și de a face bine. Și-mi place această devenire. Simt că acesta este abia începutul…

Am călătorit, am vizitat, am muncit, m-am menținut cât de activă am putut aici, pe georgianamihaila.ro, pe YouTube și în social media. În 2023, sper să fac mai mult de atât…

Cu Fabrica de Poezie este altă poveste. Una frumoasă, care se tot scrie de aproape 4 ani. Pe 15 ianuarie, vom avea o nouă ediție aniversară. Dar nu detaliez acum. Vedeți pe facebook ce se întâmplă pe-acolo. 🙂


Și cam așa s-a întrerupt articolul de față. Am plecat în bucătărie și am pus de-o salată de boeuf. 😀 Și, ca să nu las și rândurile astea în stadiul de ciornă, m-am apucat de el acum, vreo 8 zile mai târziu. Măcar știu că nu trec prea brusc în articolele de zi cu zi. Deși nici așa n-ar fi fost o problemă. Până la urmă, nu fac ceva că trebuie (măcar pe bloguri să fie valabilă asta, nu?). Scriu când pot, când vreau, când am chef, când simt că aș avea ceva de spus. În fine.

Cât de curând voi reveni cu niște treburi faine despre care n-am amintit nicăieri, deși s-au întâmplat în decembrie. Chiar vreau să vă povestesc! 😀 Plus că am rămas „datoare” cu o grămadă de articole de călătorie: mai multe orașe din Italia, apoi un picuț despre Budapesta, apoi Coasta de Azur, Monaco, Monte Carlo. Și, printre altele, mai am de amintit locuri absolut minunate din țara mea frumoasă. Va fi un 2023 plin! Și cu articole, dar și cu alte și alte călătorii faine. De-abia aștept!

Până atunci, vă urez un An Nou așa cum vi-l imaginați, așa cum îl meritați, așa cum v-ați propus (sau nu) în noaptea dintre ani! Să avem energie să ne menținem motivația asta a primelor zile din an la cote măcar medii pe tot parcursul anului, iar 2023 să ne fie în amintiri ca fiind unul dintre cei mai buni ever! Fiți sănătoși și râdeți mult, mult!

Comments

comments

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: