sevraj
adoram poezia. și ea cam la fel pe mine.
mă căuta dimineața într-o ceașcă cu buline.
m-am ascuns în ea ca o vișină-n praline,
(ne)plângeam amândouă că-nainte era mai bine.
adoram poezia. și-i cam creasem dependență,
mă consuma, mă devora printr-o corespondență –
o lăsam liberă să vă-ntâlniți într-o coincidență.
eram drogul ei, dar relația asta-a ajuns la scadență.
adoram poezia. și-mi plăcea (c)orbul ei libertinaj,
aluneca prin mine prin cuvinte, ca un pelerinaj.
o cerusem. ba chiar am locuit o vreme în concubinaj.
acum vrea să se lase de mine – uite, ăsta e un sevraj.