Acvariul lui Dumnezeu #PoeziaSăptămânii
Stau la aer
Ce faci?
Uite, stau
În balconul dreptunghiular
Undeva la hotarul rotund
Al izolării
Vizavi
Într-un alt hotar cu unghiuri drepte
Într-un alt balcon
Dintr-o altă lume
Se odihnește un acvariu
Gol
Mă uit la meci, dar
Ziceam că acea cutie de sticlă
E goală
Cu dungi de praf
În locul unde, odată,
Era orizontul unor pești
Și mă întreb
Ce s-a întâmplat
De ce acum acvariul
Nu mai găzduiește nimic
În afară de aer
Unde-or fi acei pești
Care-și plimbau alene
Cozile colorate
Sub privirile curioase
Ale unui om
Oarecare
Oare care om?
Poate s-au mutat în casă nouă,
Mai mare, mai frumoasă,
Cu alte furtune și alte bule
de aer
Dar dacă i-a aruncat cumva
Ca să salveze spațiu
Si le-a dat drumul
Pe o oare care conductă?
Dar asta nu ar însemna că
Peștișorii ăia se bucură acum
De libertate
Și urlă din branhii
În liniște
De(s) cântat prin poezii?
Sau sunt și ei depresivi
Ca un câine abandonat
Pe marginea șoselei
Lângă o padure
Și mă gândesc
Lumea asta e un acvariu
Cu cer în loc de apă
Cu oameni în coadă de pește
Acvariul uitat pe un balcon
De Dumnezeu.