de ce-uri
de ce vreau să scriu tot ce-ar sta mai bine-nchis,
de ce tot mai aștept să zici ce ai de zis?
de ce e totul aievea de parc-ai veni din vis,
de ce da-ul meu nu poate fi mai decis.
de ce sunt așa și tot caut nod în papură,
de ce într-un triunghi caut a patra latură?
de ce dau minții răspunsuri și tot nu se satură,
de ce mă port ca un copil când tre’ să fiu matură?
de ce complic tot ce poate fi doar simplu,
de ce mă plâng de timp tot timpul?
de ce, acolo unde-l aflu, fac răul triplu,
de ce poveștii noastre nu-i găsesc un titlu?
Comments
S-ar putea să-ți placă și
