Încercări..

Îngerii au sunat din trâmbiţe şi mi-au adus lacrimi pe-obraji

Căci nu-i uşor să ştii că strigă numele persoanei dragi..

Şi moartea nu-i nici rai, nici iad, şi nici splendoare nu-i

Căci nu-i uşor să ştii că, de pleacă, nu-i nimeni în locu-i..

Şi ustură locul rămas gol şi nimic lumesc nu-l umple,

Mă chinuiesc gânduri, îmi dau dureri în tâmple.

Şi senzaţii de înstrăinare greu pe suflet apasă,

Dându-mi palme grele prin neîncredere, angoasă.

Şi când va fi să uit ce am fost şi ce am ajuns,

Vei şti tu, cuţitul pân-la os mi-a pătruns

Şi scârţâie cu tăişul rece şi sensu-i cadaveric

Îmi luminează calea prin vastul întuneric.

Imagini repezi îmi trec prin minte ca un diafilm,

Dar nu am vrut ca numai una pe creier s-o imprim:

Ochi sticloși întredeschişi, uitându-se spre uşă,

Parcă-i spuneau lui Mami meu: Te aşteptam, păpuşă!