(de)Lirice / Frânturi de suflet

Încercări..

Îngerii au sunat din trâmbiţe şi mi-au adus lacrimi pe-obraji
Căci nu-i uşor să ştii că strigă numele persoanei dragi..
Şi moartea nu-i nici rai, nici iad, şi nici splendoare nu-i
Căci nu-i uşor să ştii că, de pleacă, nu-i nimeni în locu-i..
Şi ustură locul rămas gol şi nimic lumesc nu-l umple,
Mă chinuiesc gânduri, îmi dau dureri în tâmple.
Şi senzaţii de înstrăinare greu pe suflet apasă,
Dându-mi palme grele prin neîncredere, angoasă.
Şi când va fi să uit ce am fost şi ce am ajuns,
Vei şti tu, cuţitul pân-la os mi-a pătruns
Şi scârţâie cu tăişul rece şi sensu-i cadaveric
Îmi luminează calea prin vastul întuneric.
Imagini repezi îmi trec prin minte ca un diafilm,
Dar nu am vrut ca numai una pe creier s-o imprim:
Ochi sticloși întredeschişi, uitându-se spre uşă,
Parcă-i spuneau lui Mami meu: Te aşteptam, păpuşă!

Încercări..

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: