(de)Lirice,  Frânturi de suflet

Mm?

Care o fi visul meu? Pe unde o umbla el oare?
Aici nu e, s`a dus cu vântul pe scânduri plutitoare?
Sau, de fapt, stă cu nasul lipit de sticla ochilor mei,
Căutand să afle gânduri despre îngeri blonzi ori zmei?

La fereastra`mi rece, neagră, zac luminițe`n decor
Și, de`ar fi după mine, le`aș întinde pe covor
Să le pun sub tălpi, s`apăs tare, cu toată ființa,
Iar când suflu`n ele, să`mi dispară`n gând dorința.

Dorința de a fi, a sta împreună în singurătate pură,
Neatinsă`n veci, străine, de a ta ascunsă ură.
A ascunde adevărul dincolo de brazi de farmec –
Iată aici scăparea mea în cuvinte reci și calme.

Nu am versuri despre zâmbet, stele și ghirlande,
Dar ajung acolo unde corpul nu străbate:
De la stânga la dreapta, de la nord la sud,
Văd numai cuvinte`n acuarele și culori aud.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: