autoportret.
mă văd răsucită ca un fir Alb și
roșU de mărțișor, atârnat inimii.
cauze inTerne, îmi zic din buze.
din Ochi, îmi caut scuze.
din sunet de vioară Pornesc idei,
rațiunea mea – O, hrană pentru zei!
Ratez momente, încerc să le memorez
în imagini developaTe-n mine ca un crez.
nu las în uRmă urme, merg, dar par că zbor,
aleg tot mereu grEul, nu-mi place ce-i ușor.