(de)Lirice

autoportret.

mă văd răsucită ca un fir Alb și

roșU de mărțișor, atârnat inimii.

cauze inTerne, îmi zic din buze.

din Ochi, îmi caut scuze.

din sunet de vioară Pornesc idei,

rațiunea mea – O, hrană pentru zei!

Ratez momente, încerc să le memorez

în imagini developaTe-n mine ca un crez.

nu las în uRmă urme, merg, dar par că zbor,

aleg tot mereu grEul, nu-mi place ce-i ușor.

Poet este cuvântul… PoeT aș vrea să mor.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!