-
Despre brandul personal. Sau „Ușurel cu pianul pe scări”
A trecut ceva timp de când nu am mai făcut o cronică a unui eveniment. Am mai fost pe ici, pe colo, numai că nu am găsit neapărat ceva de spus. Nu scriu aici doar ca să mă aflu în treabă. Doar știți. 😀 Ei bine, joia trecută am participat la un workshop despre ce înseamnă brandul personal, unde speaker a fost Marta Ușurelu. Sesizați aluzia din titlu? Normal, că vă am deștepți. Dacă nu știți cine e Marta Ușurelu, vă zic eu: tipa aia care a lansat nebunia cu Recunosc. Sunt un țăran… Și tot ea este, mai ales, redactor-șef al revistei Biz, dar, la fel de mult, este și soția…
-
Ce e femeia?
Femeia e un arbore cu rădăcinile adânc înfipte în cer. Sucită din fire, tânjește mereu după afecțiune la fel cum îți caută sărutarea după îndelungi absențe. Îți acoperă trupul cu mângâieri ca să nu uite să te simtă chiar și atunci când nu ești. Vrea să se vadă prin ochii tăi și să te vezi prin porii ei. Te respiră… Femeia e o adevărată simfonie a plăcerii – o guști și nu te saturi de ea. Exact ca o înghețată în zile arzânde. Mângâieri satinate, privire angelice, cuvinte duioase – asta e femeia. E gura de aer când zici stop, E primul pas când crezi că te-ai oprit de tot… O răscruce…
-
Dor cu dor.
Am învățat atunci când mă credeam întreagă că nu-i nimic așa cum las eu să se înțeleagă. Toate gândurile îmi sunt străine, mă reneagă și spre mine vin cuțite mii, uite-le, aleargă să-mi taie liniștea mea cea sfântă, dar pribeagă.. Port în piept două inimi – una-i și slabă, și oloagă. Și îmi aleg cuvinte mute să mi le pun pe plagă și chiar nu știu cum să-i spun să se reculeagă, Suflete, odihnește-te puțin, întinde-te pe targă! Se uită-n oglindă, deznădăjduit, mă-ntreabă: „-Dar tu cât crezi c-o să mai poți, fată dragă? Unde sunt toți care-ar putea să te creadă? Nu au știut altceva mai bun decât să se…
-
Ca să nu mă mai repet.. – Valentine`s Day
Uitandu-ma printre ciornele care au supravietuit trecerii timpului, am gasit o postare scrisa nu mai stiu pe ce alt blog (al meu, dintre cele vechi) despre Sfantul Valentin. Nu am uitat de diacritice, dar nu vreau sa stric fengshuiul. :)) Cam asa scriam io acum fix 7 ani. Pfoai, cat a mai trecut de atunci.. Si cate.. Asadar, nimic poetic, nicio fraza cristalina, io si ale mele pareri neslefuite. Poza e schimbata, cea originala nu a supravietuit mutarii intre servere. 😀 Dar nu am facut corecturi pe text, e fix acelasi de atunci. Si mi-e tare drag! 🙂 Ma ajuta sa realizez cat de mult am evoluat.. Sunt curioasa ce voi spune…
-
Poezia săptămânii – Otilia Cazimir.
Da, da, știu. Nu am mai scris de mult, dar nu am timp. Nici chef, ce-i drept. Și mai știu că am tot scris despre poezii în ultima vreme. Ați vrea, poate, să mai scriu de-ale mele, să mai versific câte-o frântură de suflet. Pe bune că asta vreau și io! Numai că actul de creație, domnule, presupune o stare anume, iar pe mine acea stare m-a cam ocolit. Am în minte blogul, am idei, dar parcă nu-mi găsesc uneori resursele interne să-mi aștern gândurile pe foaia asta virtuală. Deschid un document nou și, de cele mai multe ori, rămâne la fel ca la început. O fi doar o perioadă. Nu…
-
Poezia de săptămâna asta – Taste cu glezne fragile.
Nu te uita în calendar, nu-i joi. Doar că am starea de a scrie despre o poezie. Aș fi vrut să public câteva de ale mele, dar altădată. Sau mai târziu. 🙂 Taste cu glezne fragile ce am eu. Citind câteva versuri înainte de culcare, mi-am zis să public aici câteva cuvinte ce mi-au atras cu adevărat atenția, dar, cel mai important, m-au mișcat. Poate le-am citit sub influența unei stări mai nostalgice, poate melancolia și-a făcut culcuș printre tastele mele și apasă ea pe litere, lăsându-mi totuși impresia că încă mai aleg eu ce să scriu… Ce poate fi mai plăcut pentru o femeie decât adorația propriului iubit? Modul în…
-
Black Tuesday. 13-19 ianuarie 2016.
Sar peste introducere, știți deja despre ce e vorba. Am sărit peste marțea trecută, încerc să recuperez astăzi. Fără să încarc inutil textul. Imagini sugestive și câteva idei sunt de ajuns. Păi, nu? 13 ianuarie 70 de ani de la moartea lui James Joyce, un prozator și poet irlandez, considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Eu am pe lista to read romanul Portret al artistului în tinerețe. Revin cu recenzia. Când va fi cazul. 😀 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale și a lui Mihai Eminescu, despre care am scris aici, nu demult. În 1759, se deschide The British Museum, unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, fiind primul…
-
Am nimic.
Am nimic și am totuși acel ceva ce mă înfioară atunci când închid ușa după tine. Vreau să-mi trezesc rațiunea și zâmbetul și toată armonia din mine. Am nimic și totuși cred că am să-ți spun azi ce aș lăsa pe mâine sau altă viață. Vreau să-mi (men)țin liniștea, s-o-ntind pe suflet ca untul pe pâine dis-de-dimineață. Am nimic și totuși uite ce țin în palme – Universul meu ce mi-l creez din flori și rame de poze goale.
-
166 de ani de #Eminescu. Și încă… merge!
De-a lungul vieții acestui bloguleț drăguț, micuț, negruț, am adunat câteva articole cu privire la Mihai Eminescu. Nu da ochii peste cap și fii atent aicișa! Crezi că știi tot despre el? Te întrebi la ce te ajută să știi? Io zic că e de preferat iadul cu o persoană deșteaptă, decât raiul lângă una proastă, ca să parafrazez feisbucul cu zicerile sale filosofice. Așadar, încerc azi să pun la un loc câteva idei din niște articole de-ale mele. Am ajuns de două ori la mormântul lui Eminescu și aș fi mers și anul acesta, dar alte treburi urgente nu mi-au permis acest lucru. De aceea a venit așa târziu…
-
Marțea neagră – Remember.
Gata, mi-am găsit o nouă preocupare: în fiecare marți, comemorez (spre aducere aminte) personalitățile lumii – scriitori, actori, artiști sau oameni care au influențat cumva istoria. Fac treaba asta de ceva vreme pe pagina mea de Facebook (dacă nu o urmăriți, 😀 nu aveți de unde să știți) și m-am gândit că e foarte bine să notez treburile alea și aici, structurate frumos, după o săptămână. Ceva de genul: „trag linie după ultimele 7 zile, cam astea s-au întâmplat”. Hai că e interesant! De ce „marțea neagră”? Ei aș, păi cum de ce? Pentru că pisica neagră. Nu-i vorba neapărat despre „pomeniri” sau doliu. Pentru că o să pun și…
-
Sâmbăta cu folclor. Grigore Leșe.
Ah, dac-ați ști voi cât îmi place să scriu despre folclor.. Nu prea am timp să mă ocup îndeaproape de acest tip de subiecte, dar sunt mulțumită că le aduc la lumină, chiar și pentru puțin timp (cât este de actualitate linkul de pe Facebook). M-am trezit cu chef de aducere aminte. Mă gândeam pe cine să aleg azi, ce recomandare să fac sâmbăta asta folclorică. Am rămas la Grigore Leșe. Grigore Leșe, artistul care se declară interpret de muzică tradițională Nu mai are nevoie de nicio prezentare. Spui Grigore Leșe, spui Cântec despre Bucovina sau, cum o știe toată lumea, Cântă cucu, bată-l vina/ De răsună Bucovina. Grigore Leșe s-a născut în…
-
Despre 40 de poezii necunoscute ale lui Nichita Stănescu.
Pe Nichita l-am comemorat luna trecută și tot atunci am scris despre ultimele lui clipe. Știu că vin mai târziu cu această postare, dar mno, într-un fel, acest lucru mi-a oferit posibilitatea documentării din cel puțin trei surse. Nu facem și noi un pic de jurnalism online? Așa, să nu uităm de unde am plecat. 🙂 Nichita Stănescu este un poet care îmi tot vine în minte, îl văd din ce în ce mai des pe internet, fapt care mă bucură… îngrozitor. Căutând mai multe detalii despre ultimele zile ale poetului, am descoperit un articol din care aflu că au apărut, la Editura Karta-Graphic din Ploiești, o carte cu 40…
