Poezia de la miezul zilei

acoperă-mă cu ceva, e foarte cald afară.

aș vrea să-ți scriu doar cu dus, ca-n gară.

dar tot ce citești mi se-ntoarce iar și iară,

20 august – ia uite, s-a mai dus o vară!

vreau vers întortocheat să rătăcești în el,

citind, să rămâi tablou – cum e în pastel,

îmi arborez la mal să fluture-alb drapel,

azi îmi predau catrenul – ți-a cam rămas fidel.

e miezul zilei și tot miez de inimi poezesc,

merg pe fir de vise, din viață mă trezesc,

alunec spre vers alb, tâmplele-nzăpezesc,

eu mă voi naște mâine. cum? o să-ți povestesc..

comments