• SuperBlog

    Vrei să vizitezi Japonia? Uite de ce este important să nu pleci de unul singur în Țara Soarelui Răsare

    Atunci când întrebi un om care este cea mai mare dorință a sa, există o foarte mare probabilitate ca, printre primele trei răspunsuri, să se afle și visul de a călători, de a vedea alte lumi, de a cunoaște alte culturi, de a străbate lumea-n lung și-n lat. Cunosc persoane care, deși nu-și permit să viziteze la propriu anumite țări, aleg să se documenteze temeinic, în joacă, și să cunoască statul respectiv din punct de vedere geo-politic, dar mai ales din perspectiva tezaurului cultural pe care acesta ni-l pune la dispoziție. Păstrând această idee, vă voi descrie mai jos un circuit în Japonia, cu o scurtă prezentare a principalelor obiective…

  • SuperBlog

     „Copilul sănătos de astăzi, adultul inteligent de mâine” – o temă prezentată celor mari pentru cei mici

    M-am gândit de multe ori că mi-aș dori să fiu speaker în cadrul unei conferințe. Astăzi, voi face alături de voi primul pas în acest sens: vă redau (în scris, deocamdată) ideile pe care le-aș prezenta în cadrul unei întâlniri cu un public adult, alcătuit din părinți, viitori părinți sau bunici, pe tema „Copilul sănătos de astăzi, adultul inteligent de mâine”, ca parte a proiectului „Sănătatea copiilor noștri”, inițiat de Sano Vita. Introducere: Într-o lume în care suntem bombardați din toate părțile cu feluri de mâncare tot mai diferite, cu fel de fel de alimente mai mult sau mai puțin nocive pentru organism, într-o societate în care să ai un…

  • SuperBlog

    Enermed, certificat energetic și auditori de gradul I. (Termo)viziune în termeni simpli

    În ziua de azi, ce-i drept, E musai să-nțelegem corect Legile, amenzile și vorbele toate, Când vine vorba de certificate. Știm toți, cu o floare nu se face primăvară, Mergi la un auditor energetic cât e cald afară. Ca un bătrân înțelept ce-ți dă povață, El te-ndrumă și, ca nevoia, el te învață Ce ar trebui să faci să ai în casă cald, Să nu-ți pice tavanul când e geru-n prag. Tu fă-ți vara sanie, un car bun în iarnă, Termoviziunea prețul mare îl răstoarnă Că o ai gratis, dacă tu acum îți iei Un certificat energetic de vreo 130 lei. Și uite-așa, fără să ieși la vânătoare, Împuști doi…

  • (de)Lirice

    pierdută pe margini de tâmple

    mi-am mușcat promisiunile făcute la necaz, am scuipat apoi sâmburi de neliniști și tristeți. în tundra gândurilor ce-mi țin cugetul treaz, m-am rătăcit într-o cameră obscură, fără pereți.   luna-i tot acolo, un ghem de lână aproape gri, mă-ntreb pentru-a câta oară o cobor în versuri? încep să te cânt pe-aici, poezie a săptămânii, în timp ce creez boem, tot ucid lucid universuri.   corăbii de frunze uscate plutesc pe ochi de ploaie, acum e ceață-n față, dar nu-i de vină miopia. zâmbetul de clovn mi-a stricat machiajul în zoaie. mi-era milă de poezie, m-a apucat filantropia…   s-au vărsat atâtea strofe despre toamnă și culori, unde să mai găsesc…

  • București cu blocuri gri

    Guest Post #3. Despre Questo și casele bântuite din București

    Sâmbăta trecută am ieșit la o plimbare la pas prin București. M-am întâlnit cu trei prieteni să pornim într-o explorare a caselor și locurilor bântuite din centrul capitalei. Povestitorul de astăzi este dl. Davidesco. Pe 27 octombrie s-a lansat un traseu inedit în cadrul aplicației Questo. Ce e Questo? Questo este un fel de real world interactive game prin intermediul căruia participanții pot să descopere locuri din orașul lor care ascund povești cât se poate de interesante. Nu ai nevoie decât de un smartphone și de aplicația Questo instalată pe telefon. În ceea ce privește tehnologia, în general, și telefoanele inteligente, în particular, mă consider pe bună dreptate un afon. De abia…

  • SuperBlog

    Cum poți purta aceeași pereche de blugi timp de o săptămână fără ca nimeni să observe. 7 idei pentru 7 zile

    La începutul lunii octombrie, vă povesteam despre cele mai importante 10 piese vestimentare pe care, zic eu, trebuie să le aibă orice femeie în garderoba sa. Printre acestea s-au numărat, bineînțeles, și blugii, unul dintre cele mai versatile articole de îmbrăcăminte. Totul despre „jeans” Povestea blugilor începe în anul 1853, în San Francisco. Levi Strauss, un tânăr german în vârstă de 24 de ani, comercializa articole vestimentare într-o franciză a afacerii fratelui său, aflat în New York. La scurt timp, un prospector s-a arătat interesat de produsele lui Strauss. Acesta din urmă începe să vândă un material gros din care se vor confecționa corturi pentru mineri. Într-o zi, un miner…

  • SuperBlog

    Povestea „O pisică neagră în online” poate fi și povestea ta. Începând din acest moment

    Am fost întrebată de nenumărate ori „de ce o pisică neagră”? De unde mi-a venit ideea și, mai ales, când? Am publicat acum vreo doi ani un interviu cu mine însămi în care răspundeam la întrebările pe care le-am primit de-a lungul timpului, cu privire la activitatea mea de blogger sub denumirea de „O pisică neagră”. Articolul de astăzi dezvoltă această idee, în speranța că, dacă printre cititori se află cineva cu dorința de a scrie pe un blog și încă nu o face, la final, acea persoană își va găsi motivația necesară să pornească pe drumul propriu, indiferent de posibile temeri sau piedici. Povestea „O pisică neagră în online”,…

  • SuperBlog

    Nepal, Everest și călătoria către sine

    Nepal. O fâșie de pământ așezată între două mari lumi: India și China. Ca să ajungi până acolo, din România, trebuie să te pregătești pentru o călătorie până la capătul Pământului, în îndepărtata Asie. Pentru că este țara situată la cea mai înaltă altitudine, în inima Munților Himalaya, pot spune că orice vizită în această zonă reprezintă o ascensiune, din toate punctele de vedere. Spiritual, mai ales. Un dreamcatcher. Nepal. Tibet… Atunci când am intrat pentru prima dată în contact cu un prinzător de vise, mi-a plăcut aspectul său provenit parcă dintr-o altă lume. Un cerc ce adăpostește în interiorul său o „pânză de păianjen”, cea care avea rolul de…

  • (de)Lirice

    bolnavă.

    toamna mea e bolnavă tușește cu vânt de ploaie și se drege din când în când cu triluri de păsări „dar mai mergeți și jucați-vă și la voi acasă!” le-aș striga eu de aici, din prag toamna mea e bolnavă și face febră în pământul uscat și frunzele-s prea gălăgioase când le calc în picioare eu sau găinile vecinilor toamna mea e bolnavă șchiopătează, i-am tăiat avântul perfuzii cu soare și murături de pus. pe rană sper să existe anotimpurile omului să vină iar iarna să vină iar primăvara. mea. 25.09.2018

  • Frânturi de suflet

    nu mai pot să scriu

    încerc. dar simt durerea cum icnește în mine la fiecare tastă apăsată. la ce bun tot chinul ăsta? și cică să faci terapie prin scris.. nu mai pot să scriu. și nu e vorba că nu aș avea de povestit, dar parcă am devenit mai egoistă. le țin doar pentru mine. tot, pe toate. știi când amâni momentul scoaterii bandajului de pe o rană? doare al dracului de rău când faci asta cu propriul suflet. ai citit? cu propriul suflet. ar trebui să smulg dintr-o singură mișcare și să-mi dau timp să mă vindec. of, timp.. iar ajung la „timp”. răbdare, georgiana! ei, aș! dar când am avut eu așa ceva?…

  • Frânturi de suflet

    O pisică neagră a împlinit 7 ani!

    Sincer, m-am luat cu altele și am uitat de aniversarea „bloguțului meu drăguț”, cum obișnuiesc eu să-l alint. Plus că nu-s doar 7 ani de o pisică neagră. Sunt vreo 11-12, nu mai știu exact. Povestea e mai compliqué. Așa cum am mai povestit în alte rânduri, faza cu „o pisica neagră” a început cu o adresă de e-mail. Voiam un nickname, altul decât cele pe care le folosisem până atunci și mi-am dorit ceva care să nu conțină numele meu. Sau prenumele. Așadar, am început să mă gândesc, să sortez, să evaluez. Îmi plac pisicile de când mă știu. Copilăria mea este strâns legată de amintirile cu aceste ființe.…

  • Comentez.

    Ce să faci dacă rămâi blocat în lift

    Da, mi s-a întâmplat și mie asta. Ieri. Odată ajunsă acasă în siguranță, mi-am pus întrebarea: oare am procedat ok? Și iată-mă documentându-mă mai atent pe tema asta. :)) Veneam de la cumpărături cu o plasă în mână și cu telefonul în cealaltă, ca de obicei. Nimic ieșit din comun, aceleași gesturi pe care le fac de aproape 5 ani de când stau în blocul ăsta. Buuun! Închid ușile, apăs cinciu’ și aștept zmucitura care te anunță că gata, ai ajuns. Dar nimic. Am zis că poate mi s-a părut. Și, totuși, nimic. Deschid ușa interioară a liftului și șoc. Eram la jumătatea etajului. Oooook. Am închis ușa, am apăsat pe 6, merg până…

error: Content is protected !!