-
Incarnate 2016 – Demonul de care am râs…
O să fiu sinceră, ca de fiecare dată, și vă voi spune că îmi va fi destul de greu să scriu această recenzie într-un mod obiectiv, din cel puțin două motive: 1. Viața e frumoasă când te uiți la funny videos. E greu să povestesc despre Incarnate, un film de groază, după ce am privit pe Instagram funny videos cu animăluțe drăguțe și iubibile și fericite. Ar fi și ciudat să pot. 😀 Uitați-vă și voi și mai spuneți ceva: Ia uitați-vă și aici.. Bun.. Astea sunt doar două filmulețe dintre cele câteva zeci pe care le-am văzut până acum (ieri și azi :D). V-am luat cu binișorul, cu lugu-lugu, ca…
-
Amintiri din gălăgie… Gală, gyeah! :))
Am scris textul de mai jos încă din vacanța mea de iarnă. Stăteam lângă soba caldă, cu pisicile pe picioare și îmi aminteam, mereu cu zâmbetul pe buze, de ziua nebună de 10 decembrie. Am ajuns la hotel (Arc de Triomphe) și am început să intrăm cu totul în acțiune. Eu și colegii. A ieșit totul așa cum am plănuit… ***Douăzeci și ceva decembrie*** Știu că mulți dintre voi sunteți cu gândul la vacanță, unii chiar citesc aceste rânduri în concediu, după o zi petrecută pe pârtie sau lângă familie. Chiar și eu am parte de momentele mele de liniște acum. 🙂 Poate tocmai asta așteptam ca să pot așterne…
-
autoportret.
mă văd răsucită ca un fir Alb și roșU de mărțișor, atârnat inimii. cauze inTerne, îmi zic din buze. din Ochi, îmi caut scuze. din sunet de vioară Pornesc idei, rațiunea mea – O, hrană pentru zei! Ratez momente, încerc să le memorez în imagini developaTe-n mine ca un crez. nu las în uRmă urme, merg, dar par că zbor, aleg tot mereu grEul, nu-mi place ce-i ușor. Poet este cuvântul… PoeT aș vrea să mor.
-
Radiografia unei zile – 15 ianuarie 2017. Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale
Ideea asta cu Radiografia unei zile mi-a venit în urmă cu vreo 5 ani, atunci când am scris despre o zi de filmări pe teren cu TVh, televiziunea la care am făcut practică în timpul anului I la master. Încă mi se pare o alegere inspirată pentru una dintre acele zile în care am făcut mai multe lucruri și despre care pot scrie liniștită în același articol. 😀 Acum a venit rândul zilei lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie. La data de 6 decembrie 2010, s-a semnat decretul de promulgare a Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale. Avem, așadar, 7 ani de când celebrăm cultura în România. Oficial. Între…
-
Îmi spune și mie cineva ce înseamnă 7 ani?
„Azi se fac 7 luni.. 7 luni de când nu am mai vorbit… Nici nu știu ce aș putea să spun, să scriu pt că mi`e teamă că nu voi exprima exact ce simt. Din punct de vedere fizic, o durere în piept, durere surdă ce e acolo în fiecare clipă, durere cu care m`am obișnuit, face parte din mine. La fel și lacrimile zilnice pe care le vărs.. La fel și toți fiorii ce mă trec de câte ori îl simt lângă mine, deseori.. Dpdv psihic, sunt ruină. Încerc să`mi mențin zidurile drepte să pot adăposti mai bine acest gol imens.. Nu trebuie să arăt nimănui nimic din toate…
-
Ruleta rusească cu oameni. Despre dragoste, în alte feluri
Viața mea e un pistol. Vechi din ’87, îl încarc de cele mai multe ori inutil. Cu fel de fel de gânduri, cu stres și planuri peste planuri. Am gloanțele mele din cerneală, scriu. Asta știu să fac. Viața mea e un pistol plin dimineața, golit în oameni peste zi și pus în noptieră noaptea. Nu știu când se răcește, pare că trage continuu.. Viața mea e un pistol cu bile. Ochii mei, ca două bile de cauciuc. (A)trag cu privirea, străpung pori deschiși sub mângâieri străine – uite doi îndrăgostiți pe o bancă în parc. Bilele astea căprui râd, au învățat să plângă, dar numai după ce au ajuns…
-
Amestec de NU-uri și semitransparență.
Privesc în gol prin pleoape cenușii, Mă întorc, iar plec și apoi revin.. De câte ori, nici minte nu mai ții, Miez de gânduri calde tot combin. * Îmi scriu din nou cu pana obosită, Nu te gândi că-mi ești iar muză.. Aud în urechi o placă îmbâcsită: Cine se scuză, de fapt, se acuză amuză. * Am iar filme de făcut, le știi doar, Fără poate, vreau să bată viața.. Să alunec peste noi ca la patinoar, Să las urme adânci, să-ți sparg gheața. * Cer încremenit poartă soare pe obraz, Mi se așterne la picioare într-o reverență. Ești agonia mea în scris, eu îți rămân extaz – Suntem fără…
-
#FoodBloggers2016 și episodul 8 din serialul meu preferat – Negru Vlogă
Am ținut neapărat să scriu articolul ăsta despre #FoodBloggers2016 ca să îl public fix astăzi, #Vineri13. Da, știu că am mai publicat alte două articole, dar ăsta este de departe cel mai complex. :)) E favoritul meu! De ce? Păi, pentru că în el se regăsesc trei elemente superduper-importante pentru mine: mâncare – toată lumea știe că îmi place să mănânc, să testez, să mănânc și să mă îndulcesc.. Numai puțin. :)) Așa că înscrierea mea acceptată la Food Bloggers 2016 a venit ca o mană cerească într-un decembrie nu prea înfrigurat. Negru Vlogă (episodul 8) – nici nu știu când am făcut deja 8 episoade din serialul meu preferat :)),…
-
Allied – Aliatul (2016): Un film inspirat dintr-o poveste reală
La sfârșitul anului trecut, am reușit să ajung la cinema de mai multe ori decât mi-aș fi propus. 😀 Invitațiile veneau unele după altele (mulțumesc celor implicați în treaba asta), lansări de filme au tot fost, așa că am ajuns și eu să văd Allied (Aliatul), o poveste de dragoste inspirată din realitate, ce îi are protagoniști pe Brad Pitt și Marion Cotillard. Allied – film cu spioni, tragedie în dragoste, o, brad frumos! Filmul este rezultatul împletirii unui film de război și a unui thriller psihologic, ambele urmărind firul poveștii de dragoste dintre Max Vatan (Brad Pitt) și Marianne Beauséjour (Marion Cotillard). Max, un spion britanic, se aliază cu Marianne, un agent al serviciului britanic de…
-
Concert CTC: VD cuminte, Deliric cu mâna ruptă și DOCotabiță
Nu vă mai iau pe ocolite că aveți treabă. Gata cu sarmalele și cu boeufu’, acum suntem toți puși pe fapte mari. Unii cu sala, alții cu sala de mese.. Asta e, boss, mergem mai departe! 😀 Luna trecută, în Quantic (pub-ul ăla din zona Leu, pasaj Basarab, pe acolo), băieții de la CTC au susțint un concert care se anunța (sau trebuia) să fie cel mai tare, așa, ca de sfârșit de an. A fost surprinzător de puțină lume. Știindu-i pe val, mă așteptam să rupă norma, dar se pare că, pe 17 decembrie, lumea era deja cu gândul la vacanță, la cadouri și moși tinerei îmbrăcați în Moș…
-
Din negura timpului – DeLiricele mele, acum 10 ani.
Am venit de acasă cu bagaje. Multe. Am făcut cinci drumuri de la mașină până sus cu mâinile pline. De bagaje. Noroc că am lift. Două. Ei bine, printre haine, mâncare, machiaje și cușcă de pisici, am strecurat și câteva „amintiri” din liceu. Mi-am luat cu mine și unul dintre posterele preferate – îl veți vedea cu prima ocazie în Negru Vlogă. 😀 În plus, din negura timpului, mi-am luat și – atenție! – manuscrisele unor poezii proprii, semnate de mine prin anii liceului. Unele chiar au data scrisă. Frumos sentiment. 🙂 Ai observat că, după sărbători, avem nostalgii de tot felul: ba începem să postăm deja imagini cu și…
-
Negru Vlogă Ep. 7 – La mulți ani și-o poezie/ Anul vesel să ne fie!
Au trecut și sărbătorile astea. Și au fost exact așa cum mi-am imaginat: chilleanu’, în familie, fără consum prea mare de energie. Ba chiar mi-am încărcat bateriile să mă mai țină până prin vară, când plec în concediul ăla mare. :)) Am fost acasă, așa cum vă spuneam și în rândurile poeziei „În liniștea casei mele”. Și dacă tot am amintit de poezie, se pare că întreaga mea vacanță a stat sub semnul activității ăsteia: am scris și am citit versuri, ba chiar am și recitat câteva lângă brad. Cu ce ocazie? Păi, pentru noul episod Negru Vlogă: La mulți ani și-o poezie / Anul vesel să ne fie! Am…
