omul din greșeli nu-nvață

oricât ar bate ceasul despre ore târzii și reci,
îmi spun c-aș sta tot trează, tot mereu, pe veci.

mi-e greu să adorm să nu-mi apari în vise,
mi-e teamă să te chem cu șoapte nepermise.

îmi mușc buzele până la sânge să tac,
să nu-mi aud inima cum spune: gata! nu mai fac!

s-a săturat săraca, nu știe ce se-ntâmplă
cu rațiunea prea absentă, oare pe unde umblă?

își tot ia scatoalce, se dă cu capul de pereți,
omul din greșeli învață. tu de ce nu-nveți?

Comments

comments