-
La mulț’ ani, bloguleț!
Acum 3 ani și 5 zile, pe 20 septembrie, începeam un nou „proiect”, porneam pe un drum aproape nou. Nu i-am acordat importanța pe care aș vrea să i-o dau de azi încolo, dar uite că a supraviețuit. Și eu, și el prin mine. Mi-am luat notițe, am subiecte, am stări, dar îmi mai tre` și timp. Mai scurte sau mai lungi ca poala popii, voi veni cu opinii inopinate și voi scrie tot ce voi considera că trebuie scris. Că nu toate ideile`mi sunt și bune de tipar. 😀 Știi cum zic, unele lucruri tre` să le ții numai pentru tine. Dar iete ce-mi trimeseră ăștia cu blogul, bine…
-
Poezia săptămânii – Poezie de stradă.
Astăzi o să postez o altfel de poezie. Cum adică altfel? Păi, e o poezie de stradă. Autori? B.U.G. Mafia. E o melodie cu același nume, Poezie de stradă, pe beaturile căreia am intrat în scenă să-mi iau diploma de poeta clasei, la banchetul dintr-a douășpea, domn`e! Cu cei de la Mafia am crescut, am deschis ochii, mi-am format opinii, mi-am dezvoltat gândirea. Ca să fim clari, nici nu fumez, nici nu beau, nici nu m-am drogat vreodată. Deci nu au avut nicidecum o influență negativă asupra mea. În schimb, m-au ajutat să gândesc critic și să văd realitatea fără vreun văl roz pus pe fățău. Primele versuri pe care le știam pe…
-
Pure poison.
Mă hipnotizezi. Mă iei, mă ridici, ca mai apoi să mă cobori fulgerător. Gust din atitudinea ta. Mă transform sub ploaia de priviri ucigătoare. Mă otrăvești să nu mor, mă cutremur în albastru.
-
Despre ieri.
Mă gândeam să pun un titlu deștept, dar m-am răzgândit. Nici nu cred că am chef să scormonesc prin „sertărașe” acum. Și până la urmă, altu` mai bun de unde? De fapt, aș fi putut să-i spun „Compunere liberă” sau chiar „Temă pentru acasă”, dar pe astea le păstrez pentru alte treburi. Hă, hă! Despre ieri.. va fi de fapt cu „Poze din București neprevăzut”. Pentru că am vrut să ajungem (eu cu Anușka maia) pe la un eveniment și am ajuns pe la altele. Mai roz, mai fuchsia, mai nu-știu-cum. Impresii? Numa` de bine, ofc. Am mers pe jos, febra musculară îmi spune că am mers mult pe jos.…
-
Iubire pentru un semn de punctuație.
Mă gândesc de ceva timp să scriu despre asta. Nu știam cum să încep și nici cum să abordez subiectul. Dar astăzi m-am gândit mai bine și am zis că trebuie pur și simplu să fac asta fix așa cum îmi (con)vine. Iubesc punctul. Am o slăbiciune pentru el.. la fel cum are și el pentru mine. Mă caută cu privirea, îmi cerșește compania, ne dăruim unul altuia necondiționat și fără întrebări. Doar cu răspunsuri. În propoziții afirmative. Punctul mă completează. Mă oprește ca să pornesc din nou într-o nouă călătorie de cuvinte. Punctul îmi oferă siguranță, dar mă doare uneori. Nu mă dezamăgește, nu mă înstrăinează. Mă are, sunt…
-
Răcnet în surdină.
Cu lacrimi de oțel îmi ascut cuțitul pentru rana Pe care mi-o vei face mâine, dar mă alin cu pana Mea cea nefirească, blajină și pacifistă dulce, Mă îmbracă-n scriitor.. și vine.. și se duce.. Am ascuns în mine fiara groaznică și anxioasă, M-am furișat acum la masă, la fereastră, Luna grețoasă c-un rânjet palid și curios îmi spune Să nu mă mir că-s piatră din valuri și spume. Puternică și slabă, mă joc acum în versuri goale, Sunt liberă în cuget, din tâmple până-n poale. Iar vei veni de mâine cu lacrimi drept țel, Dar nu voi fi acolo.. Doar beznă și oțel.
-
Păsări în zbor sau cum să fii neom.
Nu-mi plac păsările. Sunt mai atrasă mai degrabă de o suricată decât de o lebădă. Nu-mi plac păsările poate unde le văd eu ca pe niște ființe retardate. Nu o spun cu răutate și recunosc că am o prejudecată în privința lor. Curcile, mai ales. Alea sunt proaste. Dacă te strigă cineva cu acest apelativ, să mai fie și plouată, atunci cu siguranță nu e cea mai bună zi a ta și nici persoana respectivă nu îți este foarte apropiată. După mine, n-ar mai fi nici vie, dar asta este altă poveste. Păsările sunt ouătoare. Și ăsta e un aspect ciudat. Au în ele multe ovule din astea care fac coajă și din…
-
10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara..
Am văzut că e la modă treaba asta cu 10 motive pentru care.. e bine să bei cafea, introvertiții sunt mișto, bărbații înșală, o căsnicie eșuează sau cățeii ridică piciorul când.. în fine, ați prins ideea. Am zis să fac și eu o asemenea listă cu cele 10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara. Mă gândeam eu așa, ieri, când veneam de la cumpărături. Așadar… 10 motive pentru care mă bucur că a trecut vara 1. economisim benzină – pentru că nu mai folosim aerul condiționat. Și încă un plus ar fi că mașina trage mai bine. Mai ales când e vorba de un motoraș micuț. 😀 2. răcoarea…
-
Poezia săptămânii – Strigoii
Poezia asta mi-a atras atenția la un curs cu eminescologul Nae Georgescu, profesor la Facultatea de Jurnalism. Mi-am și notat chiar pe un carnețel că trebuie să vorbesc despre el aici, să mă documentez și iată-mă! Poate nu veți avea răbdarea necesară să o citiți, dar merită! Dacă o parcurgeți, veți vedea că Twilight (filmul acela cu vampiri zburători :D) exista la români încă din sec. al XIX-lea, dar, ca de obicei, nu știm să ne valorificăm resursele.. Dacă vă e lene/greu/vă doare capul să citiți și să înțelegeți mai bine ce a vrut să spună poetul, mergeți aici. Pe mine m-au ajutat explicațiile domnului profesor. 😀 Apropo de resursele…
-
N`am plecat, deci nu mă întorc.
Salut! Am revenit. Vedeți asta. Am multe de povestit despre vara ce tocmai a trecut (cel puțin calendaristic). Opinii inopinate despre aproape orice, cum zic. Așa că avem treabă. Vreau să tai de pe wishlist punctul 9. Trebuia să încep de ieri. Dar recuperez azi. Scriu două articole. Ăsta și încă unul. 😀 Welcome back to me! Și să ne citim cu bineee! *fresh new attitude*
-
Poezia săptămânii – Mihai Eminescu
Pe Eminescu nu l-am amintit încă de la prima poezie a săptămânii pentru că era previzibil.Nu voi spune nimic despre luceferi, nici despre nemuritori si reci, nici despre sifilis sau sărmanul Dionis. Nici despre premiul III pe care l-am obținut la un concurs național de poezie ce îi poartă numele, nici despre sentimentul pe care l-am avut când i-am vizitat mormântul, nici despre faptul că teiul este copacul meu preferat (din mai multe considerente – cum ar fi mireasma din bucătărie a ceaiului de tei din copilărie). Poate despre moartea lui într-un alt post. Acum am luat oda… Da, a fost mereu în programa pentru bac, dar merită toată atenția. Nu mă…
-
Fuck you very much!
Mai demult, când credeam eu că-s micuță, mă ghidam după două zicale – Aparențele înșeală (asta pentru că, adesea, eram judecată după copertă) și Everybody lies (asta pentru că.. așa). Lipsa de experiență de viață m-a dat cu capul de pereți de foarte multe ori, dar mai mult naivitatea mea, încrederea mea în bunătatea oamenilor pe care i-am întâlnit și cărora le-am zâmbit sincer, cu ochi de copil – astea m-au determinat să am regrete. Da, știu, te dezamăgesc oamenii de la care ai așteptări prea mari pentru nimicnicia lor, dar când vrei să vezi lumină chiar și când e noapte în sufletul lor, cu ce ești tu de vină? Da, toată lumea…