(de)Lirice

Delir (ice)

M-am pierdut din nou pe nori de premise,

Stau aici visând cu ochi întredeschiși

La nopți de pasiuni și fericiri permise,

La ani rupți din lună, pentru noi promiși.

 

Pun lacăt peste fire, pun și la gură poartă,

Să nu mai aibă nimeni din mine ce iubi.

Am sufletul o ceașcă, îl apuc de-o toartă

Și sorb în nebunie dorința de a muri.

 

Îmi sugrum trăirile, îmi interzic și plânsul,

Nu aș mai vrea acum de tine să mai știu,

Ai în sufletul meu cuib și stau pitite-ntrânsul

Seri de vorbe goale. Oh, mi-e teamă că-i târziu…

 

Târziu e și acum, când mă gândesc să-ți scriu,

Las cerneala vie să curgă, litere să se-ncovoaie.

O să mă gândesc la timp, ca mortul în sicriu,

Când las rânduri delirice din gând să se jupoaie…

tumblr_o4jp06qywq1qcq8vao1_500

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!